Antologia vieții

Sunt adevăruri descoperite de rațiune, de cercetări, de experiență: este adevărul pur rațional, e adevărul științific: „Ding au sich”.
Dar sunt adevăruri pe care mintea pură, curată, „lucrul în sine” nu le poate arăta. Se recurge la ipoteza că pe cale de deducție logică, din premise recunoscute, să ajungem la conclusiuni necunoscute. Una din acest fel de deducții logice, pentru a ajunge la adevăruri, este și credința oamenilor de pe planeta noastră. Acest fel de cercetare al adevărurilor iese din cadrul simplu al experiențelor, al cercetărilor de laborator, se înalță în sfere speculative, supraomenești, revelative. Și puțini au darul de a se putea înălța la această etapă de gândire supraomenească, supranaturală, revelativă, transcedentală...

EVOCARE 5

I. VIAȚA-NAȘTEREA 11

1. Celula 13
2. Prima lună 22
3. Luna a doua 23
4. Luna a treia 23
5. Luna a patra 24
6. Luna a cincea 25
7. Luna a șasea 25
8. Luna a șaptea 26
9. Luna a opta 26
10. Luna a noua 27
11. Luna a zecea 28

II. NOU NÃSCUT 31

1. Leagănul 35
2. Alăptarea 36
3. Creșterea 42
4. Greutatea 42
5. Turburări de creștere 43
6. Ereditatea 45
7. Dentițiunea 46
8. Înțărcarea 49
9. Dureri abdominale (ale pântecelui) 50
10. Țipetele 51
11. Toropeala 53

III. VIAȚA ADOLESCENTÃ 55

1. Adolescența-Introducere 55
2. Aspirațiunea procreerii 59
3. E posibilă abstinența? 62
4. Viața mea școlară 63
5. Încercări de a lămuri în problema adolescenței 64
6. Părerile prof. medic dr. W. Baven asupra castității 67
7. Pierderi seminale în adolescență 73
8. Terapia patimei 78
9. Crinul vieții 90
10. Omul evoluează 93
11. Părerile medicilor celebri asupra junimei 96
12. Recomandări tinerimei 99
13. Tablele afișate la expoziția profilactică socială 102
14. Aprecierea castității în timpurile istorice 105
15. Bibliografie 106
16. Alcoolismul 110
17. Fumatul 115
18. Morfinismul - opiofagismul 117

IV. CÃSÃTORIA (matrimonium, combium) 119

1. Căsătorie, însurătoare, măritiș, cununie 119
2. Meditație asupra vocațiunii căsătoriei 121
3. Femeia din punct de vedere antropologic 126
4. Păreri diferite asupra vocațiunii genurilor umane 131
5. Despre căsătoria între rudenii 133
6. Ereditatea în căsătorie 147
7. Turburări în căsătorie. Polaritatea căsătoriei 159
8. Aspectul creștin al căsătoriei 163
9. O adresă către colegul Enache Ionescu Caransebeș 166
10. Cuvânt asupra căsătoriei 169
11. Căminul sufletelor, izvor al vieții 179

V. ETATEA BÃTRÂNEASCÃ 195

1. Marasmul senil 95
2. Marasmul prematur 205
3. Climacterium și menopauza 209
4. Centenarii 232

VI. CULTUL MORȚILOR 235

Viața, moartea și viața dincolo de mormânt 235
Cuvânt înainte 235
1. Cultul morților 238
2. Viața pe pământ 250
3. Viața dincolo de mormânt 252
4. Credința creștină asupra repausaților 255
5. Comunicările între vii și morți 258
6. Comunicarea oamenilor pământeni cu îngerii 264
7. Spiritele rele 265
8. Sfinții 266
9. Coliva 281
10. Viața viitoare 283
11. „Iubiți-vă unii pe alții, precum v-am iubit Eu pe voi” 287
12. Somnul, icoana morții 288
13. Viața și activitatea în rai 289
14. Măritișul creștin 290
15. Iadul 291
16. A doua venire a lui Hristos pe pământ 295
17. Venirea lui Antichrist 296
18. Învierea trupurilor 298
19. Judecata definitivă a lui Dumnezeu 300
20. Sfârșitul lumii 302

VII. ÎNCHEIERE 306

VIII. ARBORELE GENEALOGIC AL FAMILIEI BOJOR 309

IX. PROFESOR IOAN BOJORU 313

Date biografice 313
Lucrări ale profesorului Ioan Bojoru 314

X. VIAȚA VIITOARE 319

POSTFAȚÃ 321

Din această cauză, ne vom ocupa mai întâi de băiat și apoi de fată. Omul adolescent are o mare trebuință de activitate, pe care trebuie să o satisfacă, păstrând însă o măsură înțeleaptă. Astfel, exercițiul la aer sub toate formele (plimbări, jocuri, gimnastică, călărie) este indispensabil și ațâță pofta de mâncare, înlesnește mistuirea, ajută dezvoltarea mușchilor pieptului, și prin urmare mărește activitatea respirației. Înotarea în timpul verii, dansul învreme de iarnă, hidroterapia în toate anotimpurile (afară numai când cura de apă rece este oprită de o pricină oarecare), au același efect bun.
Cu toate acestea, dacă tânărul a suferit de reumatism la încheieturi care ar putea face să ne gândim la vreo boală de inimă, dacă el are bătăile inimii accelerate, atunci trebuie să-l oprim de la exercițiile violente. Hrana junelui trebuie să fie de bună calitate și în cantitate îndestulătoare, ca să se îndestuleze, sa împlinească toate trebuințele create de creștere și exercițiul fizic. Regimul trebuie să fie variat, dar carnea trebuie să ocupe locul de frunte și este mai de preferat decât multă pâine, ciorbe grase și alte mâncăruri care mai mult amăgesc apetitul, mai întotdeauna mare, decât să-l îndestuleze. Să-i dăm o hrană substanțială sub un volum mic, puțin obositor pentru stomac și să-i impunem regularitate în ceea ce privește ora mâncării. Mai trebuie supravegheată dezvoltarea facultăților intelectuale, la unii sâ stimulăm și la alții să moderăm activitatea creierului.
Această reglementare are o importanță mare, căci școala și suprafatiga școlară (osteneala, oboseala prea mare), poate avea urmări rele pentru sistemul nervos. Când munca întrece puterea creierului, când junele este obosit cu mintea, el poate să capete una din bolile nervoase: neurastenia (slăbiciunea de nervi), și chiar unele forme de nebunie, care se nasc sub influența unui exces de încordare a minții. La această vârstă mai apare și epilepsia, care este dependința unui viciu organic. Alte boale ale adolescenței mai sunt: angina sub diferite forme, de la cea mai ușoară, catarală, până la cea difterică; vărsatul de vânt, pojarul, scarlatina, anemia, apoi reumatismul, îngrămădirea de sânge la piept, tusea, junghiul, scrofulele. Putem însă micșora frecvența acestor boli, afară de predispoziția ereditară, prin exercițiu și regim apropiat, o activitate intelectuală bine reglementată etc.
Trecem acum la igiena tinerei fete. La etatea de 13-14 ani, organismul fetiței trece printr-o revoluție, sau mai bine zis o evoluție organică, ce o deosebește din punct de vedere igienic și medical de băiat. Această evoluție se face de mai multe ori fără nici o zdruncinare, la multe însă ea se îndeplinește cu greu și aducând oarecare prejudicii sănătății lor. Căci în acest timp, sângele lor sărăcește, dacă nu cumva o igienă bine reglată nu ar repara pierderile ce le încearcă, mai întâi fiindcă el se scurge dintr-un organism încă rău pregătit pentru acest deficit lunar, apoi fiindcă turburările apetitului și ale mistuirii fac ca să primească materiale slab reparatoare.
Pe de altă parte, sistemul nervos care joacă un rol mare în această îngrămădire de sânge într-un punct determinat al corpului, rămâne fără încetare deștept și câștigă o excitație care, dacă nu este calmată în fiecare lună prin ușurarea sperată, se transformă în iritațiune cu adevărat bolnăvicioasă, care poate duce la isterie.