Glutenul

Autoritățile sanitare publice, nutriționiștii și producătorii de alimente încurajează în mod curent consumul de cereale, susținând că este benefic pentru sănătate. Ancheta realizată în cartea de față ne arată însă contrariul: dacă eliminăm grâul din alimentație, am putea fi mult mai sănătoși.
Pentru creșterea randamentului recoltelor, agronomii au modificat foarte mult grâul din punct de vedere genetic, dând astfel naștere unor varietăți monstruoase ale plantei. Urmarea? Grâul cultivat în prezent este mult mai bogat în gluten decât în vremurile străvechi, devenind așadar toxic.
O persoană din trei are - fără să știe - o sensibilitate la această proteină. Niciodată medicii nu și-ar fi imaginat că grâul este responsabil pentru oboseala cronică, pentru probleme de digestie, pentru durerile de cap, artroză, vertij, neuropatii sau dureri musculare. Mai mult, în rândul persoanelor cu o predispoziție genetică, glutenul poate declanșa boli autoimune: boala celiacă, boala Crohn, scleroza în plăci, diabet de tip I, poliartrită reumatoidă...
Dacă medicina nu reușește să vă vindece problemele de sănătate, atunci poate că ar fi mai bine să vă întrebați ce anume mâncați...

Introducere 7

SÃ CUNOAȘTEM TRECUTUL PENTRU A ÎNȚELEGE PREZENTUL

1. O istorie care provoacă dureri de burtă 13
2. Alimentația în Paleolitic 21
3. Apariția grâului 33

ESTE GRÂUL DÃUNÃTOR PENTRU SÃNÃTATE?

4. Rolul cheie al intestinului pentru sănătatea noastră 49
5. Boala celiacă: când nu mai tolerăm glutenul 65
6. Sensibilitatea la gluten 75
7. Colonul iritabil, noul țap ispășitor 81
8. Boala Crohn și rectocolita sau când intestinul deraiază 89
9. Cum ne distruge grâul articulațiile 93
10. Cum ne îmbătrânește grâul 101
11. Grâul care ne înnebunește 111
12. Grâul, noul coșmar al dermatologilor 129

CUM SÃ NE PÃSTRÃM SAU SÃ NE REDOBÂNDIM SÃNÃTATEA

13. O viață fără grâu 145
14. Modificarea obiceiurilor 153
15. Cum să eliminăm grâul din alimentație 159

Concluzie 179
Bibliografie 183

Sursele alimentare de vitamina D sunt grăsimile animale și în mod special peștele gras (100 g de somon furnizează până la 400 UI, adică 100% din aporturile recomandate). Dar principala sursă de vitamina D rămâne soarele, aceasta producându-se în piele sub efectul razelor UV. Sinteza cutanată are loc doar atunci când razele care ajung la piele sunt de tip UVB și au o lungime de undă situată între aproximativ 290 și 313 nm. In Franța, aceste condiții sunt îndeplinite doar între lunile aprilie-octombrie. In plus, această sinteză este blocată de utilizarea cremelor solare, de haine sau de poluarea atmosferică. Toate acestea explică deficitele masive existente în rândul populației. O simplă expunere la soarele de vară (la bustul gol), timp de cincisprezece-douăzeci de minute, este suficientă pentru producerea a până la 15.000 UI de vitamina D3. Atunci când comparăm aceste doze cu acelea conținute în suplimentele alimentare (400 UI, ceea ce corespunde aportului zilnic recomandat), putem înțelege de ce este dificil să reducem carențele printr-o suplimentare care ar respecta aporturile nutriționale recomandate. Bazându-se pe cele mai recente studii, cercetătorii se distanțează (o dată în plus) de autoritățile noastre din domeniul sănătății și de tehnocrați: ei recomandă o suplimentare de ordinul a 75 UI per kg de greutate corporală și pe zi, adică 4.500 UI în cazul unei persoane de 60 kg. Și tot cercetătorii ne sfătuiesc să nu depășim o doză zilnică de 10.000 UI în cadrul unei suplimentări. De reținut că supradozarea este imposibilă prin expunerea la soare, chiar și cu administrarea concomitentă a unor suplimente, datorită existenței unui mecanism de reglare cutanată.
Nu ezitați să-i cereți medicului dumneavoastră să vă facă o analiză de sânge pentru a verifica nivelul vitami-nei D din sânge. Acest nivel este considerat optim dacă e mai mare sau egal cu 50 ng/ml.
În Franța, vitamina D se vinde fără rețetă în farmacii, sub denumirea ZYMAD, în flacoane cu picurător de 10 ml.
Unele persoane trebuie să utilizeze vitamina D sub strictă supraveghere medicală: e vorba despre persoanele care suferă de sarcoidoză, hiperparatiroidie, tuberculoză, limfoame sau litiaze calcice.
Suplimentarea de vitamina D este deosebit de impor-tantă dacă suferiți de o boală autoimună, într-o astfel de situație fiind recomandată administrarea unei doze zilnice pe an. În cazul în care intestinul a devenit exagerat de permeabil din cauza glutenului, cum se întâmplă în boala celiacă, vitamina D poate diminua riscul apariției unei alte boli, precum psoriazisul. De asemenea, se pare că deficitul de vitamina D crește frecvența crizelor de epilepsie, iar suplimentarea ei este foarte benefică în cazul eczemei sau al alergiilor. Persoanele sănătoase pot renunța la suplimentare pe perioada verii, cu condiția să se expună în mod regulat (și moderat) la soare.
• Zincul: este vorba despre un oligoelement care joacă un rol de catalizator în numeroase reacții biologice. Aceste reacții sunt cunoscute ca având influență asupra creșterii și dezvoltării copilului, a sistemului imunitar, a sistemului nervos sau a aparatului reproducător. Pierderile de zinc sunt adeseori însemnate în cazul eforturilor fizice intense, al bolii celiace sau al unei maladii inflamatorii a intestinului.