Relațiile intime
atracție interpersonală și conviețuire în cuplu
Volumul le oferă studenților de la facultățile de psihologie și științe sociale sinteze bazate pe o bibliografie de ultimă oră, iar consilierilor și psihoterapeutilor – informații esențiale pe care le pot aplica în asistența persoanelor cu probleme în relațiile de cuplu. |
44.95 37.76 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Care sunt mecanismele ce stau la baza atracției personale? De ce uneori este atît de greu să menținem o relație? Cum ne putem îmbunătăți viața alături de persoana iubită? Pornind de la rezultatele unor studii din domeniile psihologiei, sociologiei, comunicării și neuroștiințelor, volumul analizează relațiile de cuplu sub toate aspectele, de la stereotipurile și idealurile care influențează alegerea partenerului, pînă la modul diferit în care femeile și bărbații percep sexualitatea sau încearcă să rezolve problemele de familie. Pe lîngă principalele tipuri de relații intime, sînt prezentate cele mai importante procese implicate în dezvoltarea și menținerea acestor relații, dar și în destrămarea lor. Volumul le oferă studenților de la facultățile de psihologie și științe sociale sinteze bazate pe o bibliografie de ultimă oră, iar consilierilor și psihoterapeutilor – informații esențiale pe care le pot aplica în asistența persoanelor cu probleme în relațiile de cuplu. |
Cuprins:
Prezentarea autorilor ... 7 Introducere. Relațiile intime - un domeniu de cercetare în expansiune (Maria Nicoleta Turliuc, Ștefan Boncu) ... 11 Partea I Afilierea și relațiile intime Nevoia de apartenență (Daniela Muntele Hendreș) ... 19 Relațiile de solidaritate și relațiile de schimb (Ștefan Boncu) ... 29 Căsătoria. Căsătoria ei sau a lui? (OanaDănilă) ... 40 Relațiile romantice la locul de muncă (Daniela Victoria Zaharia) ... 49 Rețelele de socializare și relațiile intime (Ciprian Ceobanu) ... 59 Singurătatea (Irina Crumpei-Tanasă) ... 72 Partea a II-a Atracția interpersonală și inițierea relațiilor intime Atractivitatea fizică (Andrei Holman) ... 83 Efectul ”greu de cucerit” (Maria Nicoleta Turliuc) ... 95 Alegerea partenerului romantic (Camelia Soponaru) ... 105 Efectul de iradiere a frumuseții (Loredana R. Gkerasim, Cornelia Măirean) ... 116 Stereotipul ”ceea ce este frumos este și bun” (Cătălin Dîrțu) ... 126 Efectul de contrast (Andrei-Lucian Marian, Ciprian Ceobanu) ... 136 Perceperea interesului sexual (Comeliu Havârneanu, Ștefan Boncu) ... 148 Efectul ”pantofului de sticlă” (Irina Crumpei-Tanasă) ... 157 Idealurile intime (Cornelia Măirean) ... 165 Dragostea neîmpărtășită (Florin Frumos) ... 175 Partea a III-a Procese interpersonale și calitatea relației intime Autodezvăluirea (Mihai Curelaru) ... 191 Intimitatea (Ovidiu Gavrilovici) ... 203 Atașamentul romantic (Oana Dănilă) ... 214 Dragostea romantică (Dorin Nastas) ... 225 Fenomenul Michelangelo (Radu Robotă) ... 238 Reglarea emoțională diadică (Maria Nicoleta Turliuc) ... 245 Angajamentul în relație (Adina Karner-Hufuleac) ... 255 Sexualitatea in relațiile intime (Cristina Neamțu) ... 265 Satisfacția diadică (Maria Nicoleta Turliuc) ... 275 Obiectificarea sexuală (Mihaela Boza) ... 287 Partea a IV-a Menținerea relațiilor intime și dificultățile relaționale Ritualuri și rutine (Adina Karner-Huțuleac) ... 301 Efectul Romeo și Julieta (Ștefan Boncu) ... 310 Devalorizarea partenerilor alternativi (Ana-Maria Țepordei) ... 321 Roșu dincolo de efectul rujului (Nicoleta-Laura Popa, Mariana Momanu) ... 331 Tachinarea (Mihaela Boza) ... 344 Influența pornografiei asupra relațiilor intime (Cătălin Dîrțu) ... 356 Stresul și copingul diadic (Cornelia Măirean) ... 365 Ostracismul (Octavian Onici) ... 375 Infidelitatea (Violeta Enea) ... 387 Destrămarea relațiilor intime (Georgeta Diac) ... 396 |
Fragment:
pag. 24-25 Cei cu scoruri mari la
anhedonie socială au valori mici la afecte pozitive, dar nu și scoruri
mari la afecte negative în viața de zi cu zi. Ei interacționează puțin
cu oamenii, dar nu din cauză că se simt nedoriți. Preferă să fie singuri
când sunt cu alți oameni și raportează puțină dorință de a interacționa
atunci când sunt singuri, în comparație cu participanții cu niveluri
mici la anhedonie socială. Manifestă distanță mare și slabă angajare în
timpul contactelor sociale; preferă solitudinea și nu sunt atrași de
interacțiunile cu ceilalți. Rezultatele sugerează că anhedonia socială
implică o afectare a nevoii de apartenență care poate fi identificată în
populația generală și că ea afectează funcționarea socială. |