pag. 21-22
Cred că ne umplem viața cu
mult prea multe ”chestii”. Suntem mult prea ocupați, supraaglomerați și
obsedați de informație. Listele nesfârșite cu lucruri de făcut sunt mult
prea lungi și alergăm tot timpul pentru ”a ține pasul” sau pentru ”a fi
importanți”; și în tot acest timp ne stresăm la maximum. Chiar dacă
mulți dintre noi, inclusiv eu, ne plângem deseori că nu putem face nimic
ca să îndreptăm lucrurile - din cauza vieții pe care o ducem, a
tehnologiei sau a responsabilităților, familiilor și slujbelor noastre
-, cei mai mulți dintre noi avem un cuvânt de spus, chiar mai mult decât
am vrea să recunoaștem, cu privire la programul pe care îl avem. Putem
decide cât timp acordăm comunicării cu ajutorul mijloacelor electronice
sau cu cât de multe ”chestii” ne umplem viața de zi cu zi. Multe dintre
acestea ne distrag atenția de la ceea ce este important și ne împiedică
să simțim adevăratele emoții - acesta fiind unul dintre principalele
motive pentru care ne dorim să fim atât de ocupați și de preocupați de
tot felul de lucruri, altele decât cele importante.
Să te concentrezi pe ceea ce este cu adevărat important poate fi
uneori cam înfricoșător. Unii dintre cei mai importanți oameni, unele
dintre cele mai importante activități și aspecte din viața noastră pot
părea lipsite de importanță pentru cei din jur și pot avea - sau nu -
de-a face cu carierele noastre sau cu grija pe care trebuie s-o avem
față de familie. Poate că alții nici nu le agreează, nici nu le înțeleg
și nici nu sunt de acord cu ele. Și chiar dacă o fac, din păcate este
mult mai ușor să ne uităm la televizor, să ne verificăm e-mailul, să
facem curat în casă, să ne planificăm ziua, să navigam pe Internet și
doar să reacționăm la ceea ce se întâmplă în jur, decât să ne implicăm
activ în lucrurile pe care le prețuim cel mai mult.
Se poate să nici nu știm cu adevărat ce anume este cel mai important
pentru noi; sau e posibil să existe în noi o luptă interioară despre
ceea ce ar trebui să fie cel mai important.
Cu atâtea convingeri, idei, așteptări și obiective contradictorii,
în noi și în jur, nu este tocmai ușor să știm cu certitudine ce anume
este cel mai important pentru noi. Și chiar dacă am ști, ar trebui să
fim extrem de puternici pentru a putea trăi tot timpul în acord cu ceea
ce este cel mai important pentru noi. Fie că este vorba despre lipsa
noastră de transparență sau de teama de a-i dezamăgi pe ceilalți (ori de
amândouă), concentrarea asupra a ceea ce este cu adevărat important
pentru noi poate fi mult mai dificilă decât pare la prima vedere.
Deși toate aceste ”motive” și altele au o logică, faptul că nu ne
îndreptăm atenția spre ceea ce este cel mai important pentru noi are un
impact real și de cele mai multe ori negativ asupra vieții noastre, a
muncii și asupra tuturor celor din jur. Sfârșim prin a duce o viață în
totală neconcordanță cu cine suntem cu adevărat, ceea ce conduce la
stres, nemulțumire și la oportunități și experiențe ratate.
Cum ar fi dacă am trăi concentrați în permanență pe ceea ce are cu
adevărat importanță - nu pentru că apare un semnal de alarmă, o criză
sau o schimbare majoră în viața noastră, ci pentru că decidem să facem
asta într-un fel proactiv? Cum ar arăta viața noastră dacă am renunța la
parte din ceea ce ne distrage atenția de la lucrurile cu adevărat
importante - la grijile și problemele, de cele mai multe ori
neînsemnate, care ne distrag atenția - și ne-am concentra cu adevărat
mai mult asupra oamenilor și a lucrurilor care sunt cu adevărat
importante pentru noi?
Unul dintre cele mai profunde lucruri pe care mi le-a spus mama
înainte să moară a fost acesta: ”Aș vrea ca oamenii să știe că nu
trebuie să sufere din cauza asta.” Pe măsură ce i se apropia sfârșitul,
dorința mamei de a-și împărtăși înțelepciunea creștea, iar asta era
extraordinar. Pentru că eram concentrat mai mult pe ceea ce era cu
adevărat important și mă preocupau mai puțin grijile mele, listele cu
lucruri de făcut și chiar parerile... |