Doctorul memoriei

pag. 15-16

Capitolul 1

Memoria - privire generală

În cultura noastră avem tendința de a ne raporta la memorie într-un mod prea lejer. Zilnic, pretutindeni în jurul nostru, auzim fraze de genul: ”Îți aduci aminte când...” sau ”Aveți o memorie atât de bună.” Din acest punct de vedere, memoria poate semnifica orice, de la cumulul de experiențe de viață ale unui individ până la interacțiunile neuro-chimice care se produc în creier pentru a înregistra aceste experiențe.
De fapt, conceptul de memorie poate fi văzut ca o metaforă. Semnifică un set fix, palpabil de informații înmagazinate într-un singur loc ce poate fi accesat oricând. Avem tendința de a crede că mintea noastră funcționează ca un computer, lucru total eronat. În realitate, diferite tipuri de amintiri sunt înmagazinate în diferite părți ale creierului. Deoarece creierul uman este un organ atât de complex și sofisticat, memoria umană este de fapt un mecanism incredibil de dinamic și complex. Pentru a vă ajuta să aveți o imagine de ansamblu asupra acestui lucru, vom începe prin a împărți conceptul de ”memorie” în toate elementele sale componente.
De cele mai multe ori luăm memoria de bună. Tindem ”să o considerăm un proces psihic care se produce dincolo de voința noastră. Dar când memoria este segmentată în toate elementele sale componente, începeți să distingeți acele zone pe care le puteți efectiv influența.

PROCESUL MEMORIEI

Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegeți este că există un proces prin care rememorați. Mai simplu, introduceți informația în creier, rămâne acolo o perioadă și o scoateți mai târziu. Fiecare dintre aceste trei etape distincte în cadrul procesului de memorare poartă o denumire. Aceste denumiri sunt: codificarea (primirea informațiilor), depozitarea (păstrarea informațiilor) și recuperarea (scoaterea la lumină a informațiilor). Dar înainte de a intra în mai multe amănunte privitoare la aceste etape, să începem cu un exemplu pe care-l putem folosi drept punct de referință pentru explorarea celor trei stadii diferite ale memoriei.

Nebunia rock”n”roll: un model pentru memorie

Imaginați-vă o după-amiază însorită în care spălați vasele în bucătărie. Merge radioul și ascultați o melodie nouă, pe care n-ați mai auzit-o. În timp ce treceți cu buretele peste farfurii, privind la mâna dumneavoastră care se încrețește în apă, observați cum începeți să fredonați melodia de la radio. În scurt timp veți cânta alături de cor la fiecare refren. Până la sfârșitul cântecului aveți deja în mână o lingură de lemn pe post de microfon și dansați prin bucătărie, urlând versurile, ca și cum ați fi pe scenă, și sperând să nu dea cineva peste dumneavoastră. Melodia se termină, la fel și prestația dumneavoastră, și terminați de spălat vasele.
Mai târziu, în aceeași zi, mergeți până la magazin să cumpărați câte ceva pentru cină și începeți să fredonați melodia din nou. Oamenii, din celelalte mașini vă privesc ciudat, dar nu vă pasă. La semafor mai acompaniați corul de vreo două ori și, când se face verde, apăsați pe accelerație și vă pierdeți în asfințit sau, mai degrabă, spre parcarea magazinului de legume-fructe.