pag. 18-19
Pe scurt, în cazul în care o
persoană este îngrijorată că s-ar putea simți stânjenită sau chiar
umilită într-o situație de zi cu zi sau o situație ce presupune expunere
publică, ea trece printr-o stare de anxietate socială. Dacă persoana
este de obicei stânjenită atunci când interacționează cu alții, ea poate
fi descrisă ca o persoană timidă. Persoanele timide, precum și cei care
nu sunt timizi, pot simți anxietate în situații de expunere publică,
din când în când. Atât timiditatea cât și anxietatea socială sunt
experiențe normale. Distincția între anxietatea normală și anxietatea
care ar putea deveni o problemă pentru tine va fi discutată ulterior.
Componentele anxietății sociale
Anxietatea socială este experimentată, mai degrabă, ca
inconfortabilă și uneori copleșitoare, fiind un sentiment greu de
descris sau de controlat. Una dintre strategiile care te-ar putea ajuta
să-ți înțelegi trăirile de timiditate și de anxietate socială este să le
separi în mai multe categorii ce pot fi gestionate. Cele mai multe
emoții, inclusiv anxietatea, pot fi înțelese prin delimitarea în trei
componente: partea fizică (ceea ce simți), partea cognitivă (ceea ce
gîndești) și partea comportamentală (ceea ce faci).
PARTEA FIZICÃ
Când cineva simte anxietate într-o situație socială, poate apărea o
gamă largă de simptome fizice. Adesea, cele mai deranjante sunt cele ce
pot fi observate de ceilalți, cum ar fi transpirația, tremuratul,
îmbujorarea si incapacitatea de a vorbi clar. Alte simptome ale
anxietății pot include bătăi rapide ale inimii, senzația că nu poți
respira, greață, amețeală și alte simptome manifestate fizic. Când, pe
lângă frică, apar cel puțin patru simptome fizice, se manifestă un atac
de panică. Simptomele fizice din timpul atacului de panică și frică sunt
similare celor care apar în timpul emoțiilor intense, în timpul actului
sexual, al exercițiilor fizice sau altor experiențe ce declanșează
acest tip de simptome.
PARTEA COGNITIVÃ
Componenta cognitivă legată de teamă și anxietate se referă la tipul
de gânduri, presupuneri, convingeri, interpretări și predicții care
contribuie la formarea și modelarea sentimentelor unei persoane, în
cazul anxietății, de obicei, convingerile acestea se concentrează pe
tema pericolului și amenințării. lată exemple de convingeri des
întâlnite la persoanele cu anxietate socială:
• Este important ca întotdeauna să fiu plăcut de toată lumea.
• Dacă fac o prezentare, mă voi face de râs.
• Dacă fac o greșeală, oamenii mă vor crede incompetent.
• Trebuie să fiu mereu interesant și distractiv.
• Dacă cineva mă fixează cu privirea, înseamnă că are o părere proastă despre mine.
• Dacă o anume persoană nu mă place, înseamnă că nimeni nu mă va plăcea.
• Ar fi îngrozitor să roșesc, să tremur sau să transpir în fața altora.
• Oamenii pot observa când sunt anxios.
• Trebuie să încerc să ascund simptomele de anxietate.
• Anxietatea e un semn de slăbiciune.
• Nu voi fi în stare să vorbesc dacă starea mea de anxietate e prea intensă.
Deloc surprinzător, dacă aiastfel de convingeri, vei avea tendința
de a deveni anxios în situații sociale, în special dacă semnele fizice
ale anxietății sunt vizibile. în multe cazuri, astfel de convingeri sunt
considerate factori declanșatori ai anxietății sau cel puțin factori
care o întrețin, odată ce s-a instalat.
Cercetătorii au demonstrat că, pe lângă gânduri asociate cu
anxietatea, persoanele care o experimentează la un nivel ridicat tind să
fie foarte atente la informații care le confirmă convingerile și mai
puțin la cele care le contrazic. De exemplu, observă mai repede
persoanele... |