Adevăr Divin
Sinele
construirea creierului conștient
| Antonio Damasio nu crede în ideea tradițională după care conștiința – mintea înzestrată cu un sine – este cumva separată de corp; în opinia sa, ea trebuie să se fi manifestat inițial ca proces biologic al unui organism viu. |
45.00 38.25 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
| Unul dintre cei mai importanți specialiști în neuroștiințe de astăzi își
propune să răspundă la o întrebare veche de secole: cum apare
conștiința? Antonio Damasio nu crede în ideea tradițională după care conștiința – mintea înzestrată cu un sine – este cumva separată de corp; în opinia sa, ea trebuie să se fi manifestat inițial ca proces biologic al unui organism viu. Autorul adoptă o perspectivă evoluționistă care schimbă radical modul de a vedea istoria minții conștiente. La fel de radicală e ipoteza sa privind originea sentimentelor, pe care le consideră a fi răsărit din vechiul – din punct de vedere istoric – trunchi cerebral, și nu din modernul cortex cerebral. Iar dezvoltarea sinelui, sugerează în final Damasio, a deschis calea pentru apariția culturii, sursă a unui nou nivel de reglare a vieții, homeostazia socioculturală. ”Cărțile trebuie scrise cu un motiv, iar cea de față a fost scrisă pentru a lua ceva de la capăt. Studiez mintea și creierul uman de peste treizeci de ani și am scris anterior despre conștiință în articole științifice și cărți. Dar perspectiva mea asupra problemei a ajuns să mă nemulțumească; reflectând asupra rezultatelor relevante ale cercetărilor, vechi și noi, mi-a schimbat punctul de vedere mai ales în două privințe: originea și natura sentimentelor și mecanismele din spatele construirii sinelui. Această carte încearcă să discute punctele de vedere actuale. În egală măsură, cartea se ocupă și de ceea ce nu știm încă, dar am dori să știm.“ (Antonio Damasio) |
Cuprins:
| LUÂND-0 DE LA CAPÃT 1. Trezirea Scopuri și motive 14 - Abordarea problemei 15 - Sinele ca martor 21 - Depășirea unei intuiții înșelătoare 21 — O perspectivă integrată 24 - Cadrul 27 - Avanpremieră a ideilor principale 30 - Viața și mintea conștientă 39 2. De la reglarea vieții Ia valoarea biologică Neverosimilitatea realității 42 - Voința naturală 43 - A rămâne în viață 53 - Originile homeostaziei 55 - Celulele, organisme multicelulare și mașini fabricate 57 - Valoarea biologică 58 - Valoarea biologică în cazul organismului ca întreg 61 - Succesul strămoșilor noștri îndepărtați 62 - Dezvoltarea stimulentelor 66 - Legătura dintre homeostazie, valoare și conștiință 68 CE ANUME POATE FI MINTE ÎNTR-UN CREIER? 3. Crearea hărților, crearea imaginilor Hărți și imagini 77 - Tăind sub suprafață 79 - Hărți și minți 84 - Neurologia minții 88 - începuturile minții 92 - Mai aproape de crearea minții? 102 4. Corpul în minte Subiectul minții 106 - Cartografierea corpului 109 - De la corp la creier 113 - Reprezentarea cantităților și construirea calităților 115 - Sentimentele primordiale 118 - Cartografierea stărilor corpului și simularea stărilor corpului 119 - Sursa unei idei 123 - Creierul cu corpul în minte 125 5. Emoții și sentimente Situarea emoției și a sentimentului 126 - Definirea emoției și a sentimentului 127- Declanșarea și realizarea emoțiilor 130 - Ciudatul caz al lui William James 133 - Sentimentele de emoție 135 - Cum simțim o emoție? 139 - Durata emoțiilor și sentimentelor 141 - Tipurile de emoții 142 - în sus și-n jos de-a lungul gamei emoționale 145 - O paranteză despre admirație și compasiune 146 6. O arhitectură a memoriei Cumva, undeva 150 - Natura înregistrărilor în memorie 152 - La început au fost dispozițiile, pe urmă hărțile 154 - Memoria în funcțiune 156 - Scurtă paranteză despre tipurile de memorie 160 - O posibilă soluție a problemei 161 - Zonele de convergență-divergență 162 - Mai mult despre zonele de convergență-divergență 166 - Modelul la lucru 170 - Unde și cum în percepție și reamintire 173 A FI CONȘTIENT 7. Conștiința observată Definirea conștiinței 179 - Dezintegrarea conștiinței 181 - Renunțarea la sine și păstrarea minții 185 - Completarea definiției de lucru 189 - Tipuri de conștiință 191 - Conștiința umană și nonumană 194 - Ce nu este conștiința 196 - Inconștientul freudian 201 8. Construirea unei minți conștiente O ipoteză de lucru 204 - Abordarea creierului conștient 207 - Preliminarii la mintea conștientă 208 - Ingredientele unei minți conștiente 210 - Protosinele 214 - Hărțile interoceptive etalon 215 - Hărțile-etalon ale organismului 220 - Hărțile portalurilor senzoriale dirijate extern 221 - Construirea sinelui-nucleu 227 - Starea sinelui-nucleu 231 - Să urmărim creierul care construiește o minte conștientă 234 9. Sinele autobiografic Memoria devenită conștientă 237 - Construirea sinelui autobiografic 239 - Chestiunea coordonării 241 - Coordonatorii 242 - Un posibil rol pentru cortexurile posteromediale 245 - PMC în acțiune 249 - Alte considerații privind cortexurile posteromediale 252 - O ultimă observație privind patologiile conștiinței 265 10. Adunând totul laolaltă în loc de rezumat 270 - Neurologia conștiinței 272 - Obstacolul anatomic din spatele minții conștiente 219 — De la funcționarea globală a marilor diviziuni anatomice la funcționarea neuronilor 281 - Când ne simțim percepțiile 283 - Qualia I 284 - Qualia II 287 - Qualia și sinele 293 - Poveste neterminată 293 MULT DUPÃ CONȘTIINȚÃ 11. Trăind cu conștiința De ce a prevalat conștiința 297 - Sinele și problema controlului 299 - O digresiune pe tema inconștientului 303 - O observație privind inconștientul genomic 308 - Sentimentul voinței conștiente 310 - Educarea inconștientului cognitiv 311 — Creierul și justiția 314 - Natura și cultura 315 - Sinele vine în minte 320 - Consecințele unui sine reflexiv 322 ANEXÃ Athitectura creierului 331 - Cărămizi și mortar 333 - Mai multe despre arhitectura de ansamblu 338 - Importanța amplasării 344 - La interfețele între creier și lume 346 - O observație privind ipoteza echivalenței minte-creier 348 Note 353 Mulțumiri 385 |
Fragment:
pag. 17-18 Răspunsurile sunt lipsite de
echivoc. Există într-adevăr un sine, dar el este un proces, nu un lucru,
iar procesul e prezent întotdeauna când se presupune că suntem
conștienți. Putem privi procesul sinelui din două puncte de vedere. Un
punct de vedere este acela al unui observator care apreciază un obiect
dinamic - obiectul dinamic constituit de anumite acțiuni ale minții,
anumite trăsături de comportament și o anumită poveste a vieții.
Celălalt punct de vedere este al sinelui în calitate de cunoscător,
procesul care se concentrează pe trăirile noastre și până la urmă ne
lasă să reflectăm asupra acestor trăiri. Combinarea celor două puncte de
vedere creează noțiunea duală de sine folosită în întreaga carte. După
cum vom vedea, cele două noțiuni corespund celor două faze ale evoluției
sinelui, sinele-cu-noscător avându-și originea în sinele-obiect. În
viața de zi cu zi, fiecare noțiune corespunde unui nivel de funcționare a
minții conștiente, sinele-obiect fiind mai redus ca amploare decât
sinele-cunoscător. |