Suntem la librărie! Comenzile plasate le expediem în cel mai scurt timp posibil. Vă mulțumim. Transport GRATUIT la comenzile de peste 160 lei prin curier Cargus, curier DPD sau poșta română. Transport GRATUIT la comenzile de peste 240 lei prin EasyBox Sameday.
Scopul acestei mici cărți este de a înlesni înțelegerea cât mai
exactă a teoriei relativității pentru cei care se interesează din
perspectivă general-științifică, filozofică, de teorie, dar nu stăpânesc
aparatul matematic al fizicii teoretice
Teoria relativității pe înțelesul tuturor
24.0020.40RON
(Stoc 0)
×
Anunță-mă când „Teoria relativității pe înțelesul tuturor” e disponibil(ă)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
1905 a fost un an miraculos pentru știință. Albert Einstein publică
trei lucrări: una ținând încă de domeniul fizicii clasice (în care dă o
descriere a mișcării browniene), o alta despre efectul fotoelectric (și
care avea să stea la baza dezvoltării ulterioare a mecanicii cuantice)
și, în fine, articolul apărut în Zeitschrift für Physik, ”Asupra
electrodinamicii corpurilor în mișcare“, actul de naștere al teoriei
relativității. Unsprezece ani mai târziu, Einstein lărgește cadrul
inițial al teoriei (relativitatea restrânsă) într-o descriere care
include și câmpul gravitațional (relativitatea generală) și care
modifică încă mai violent percepția comună asupra realității.
În 1917, Einstein publică singura sa lucrare în care prezintă
publicului larg ideile ce stau la baza recentelor sale rezultate: Teoria
relativității pe înțelesul tuturor. Cartea, remarcabilă prin simplitate
și claritate, e mărturia capacității lui Einstein de a privi lumea fără
idei științifice preconcepute și de a ajunge până la esența ultimă a
lucrurilor, în punctul în care intuiția încearcă să surprindă
principiile fizicii, iar imaginația construiește experimente mintale
sugestive. Teoria relativității pe înțelesul tuturor e o mărturie
excepțională pentru fizicieni și, în același timp, laboratorul gândirii
lui Einstein în care pot pătrunde și cei neinițiați.
”Scopul acestei mici cărți este de a înlesni înțelegerea cât mai
exactă a teoriei relativității pentru cei care se interesează din
perspectivă general-științifică, filozofică, de teorie, dar nu stăpânesc
aparatul matematic al fizicii teoretice.“ (Albert EINSTEIN)
Cuprins:
Cuvânt înainte ... 5
Partea întâi - DESPRE TEORIA SPECIALÃ A RELATIVITÃȚII
1. Conținutul fizic al propozițiilor geometrice ... 9
2. Sistemul de coordonate ... 12
3. Spațiul și timpul în mecanica clasică ... 15
4. Sistemul de coordonate galilean ... 17
5. Principiul relativității (în sens restrâns) ... 18
6. Teorema compunerii vitezelor în mecanica clasică ... 21
7. Incompatibilitatea aparentă a legii propagării luminii cu principiul relativității ... 22
8. Noțiunea de timp în fizică ... 25
9. Relativitatea simultaneității ... 29
10. Despre relativitatea conceptului de distanță spațială ... 32
11. Transformarea Ldrentz ... 33
12. Comportamentul riglelor și ceasornicelor în mișcare ... 38
13. Teorema de compunere a vitezelor. Experiența lui Fizeau ... 40
14. Valoarea euristică a teoriei relativității ... 44
15. Rezultatele generale ale teoriei ... 45
16. Teoria specială a relativității și experiența ... 50
17. Spațiul cvadridimensional al lui Minkowski ... 55
Partea a doua - DESPRE TEORIA GENERALÃ A RELATIVITÃȚII
18. Principiul special și cel general al relativității ... 61
19. Câmpul gravitațional ... 64
20. Identitatea maselor grea și inerțială ca argument pentru postulatul general al relativității ... 67
21. În ce măsură fundamentele mecanicii clasice și ale teoriei speciale a relativității sunt nesatisfăcătoare? ... 72
22. Unele consecințe ale principiului general al relativității ... 74
23. Comportamentul ceasornicelor și etaloanelor de lungime într-un sistem de referință în mișcare de rotație ... 78
24. Continuul euclidian și neeuclidian ... 82
25. Coordonate gaussiene ... 86
26. Continuul spațio-temporal al teoriei speciale a relativității - continuu euclidian ... 90
27. Continuul spațio-temporal al teoriei generale a relativității nu este un continuu euclidian ... 92
28. Formularea exactă a principiului general al relativității ... 95
29. Soluția problemei gravitației pe baza principiului general al relativității ... 98
Considerații asupra universului ca întreg ... 103
30. Dificultățile cosmologice ale teoriei newtoniene ... 103
31. Posibilitatea unui univers finit și totuși nelimitat ... 105
32. Structura spațiului conform teoriei generale a relativității ... 110
Fragment:
pag. 11-12
...exemplu, de a defini o
dreaptă prin două puncte marcate pe un singur corp practic rigid este
profund înrădăcinată în felul nostru de a gândi. La fel, suntem
obișnuiți să considerăm că trei puncte se află pe o linie dreaptă dacă
putem face să treacă o rază vizuală prin aceste trei puncte alegând în
mod convenabil punctul de vizare.
Dacă, urmând modul nostru obișnuit de a gân¬di, adăugăm
propozițiilor geometriei euclidiene o singură propoziție care afirmă că
la două puncte ale unui corp practic rigid corespunde întotdeauna
aceeași distanță (măsurată în linie dreaptă), indiferent de modificările
aduse poziției corpului, atunci propozițiile geometriei euclidiene
devin propoziții ce se raportează la diverse poziții relative pe care le
pot ocupa corpurile practic rigide.
Geometria astfel completată poate fi considerată o ramură a fizicii.
Acum avem îndreptățirea să ne întrebăm asupra ”adevărului”
propozițiilor geometrice astfel interpretabile, deoarece ne putem
întreba dacă ele corespund acelor lucruri reale pe care le-am pus în
corespondență cu conceptele geometrice. Ceva mai puțin precis am putea
spune că prin ”adevărul” unei propoziții geometrice înțelegem faptul că
ea conduce la o construcție posibilă cu rigla și compasul.
Convingerea asupra ”adevărului” propozițiilor geometrice în acest
sens se întemeiază în mod natural exclusiv pe o experiență relativ
imperfectă. Vom presupune pentru început adevărul propozițiilor
geometriei pentru ca apoi, în ultima parte a considerațiilor noastre
(privind teoria generală a relativității), să vedem că aceste adevăruri
nu sunt absolute și să le precizăm limitele.
§2. Sistemul de coordonate
Pe baza interpretării fizice a distanței pe care am indicat-o,
suntem în măsură să stabilim prin măsurători distanța dintre două puncte
ale unui corp rigid. Pentru aceasta avem nevoie de o linie (un etalon
de măsură S) determinată o dată pentru totdeauna, care va fi folosită ca
unitate de măsură. Dacă se dau două puncte A și B ale unui corp rigid,
atunci linia dreaptă care le unește se poate construi după legile
geometriei; apoi, pe această linie de legătură putem suprapune linia S
pornind din A de atâtea ori până când se ajunge în B. Numărul
repetărilor acestei suprapuneri va reprezenta măsura dreptei AB. Pe
acest principiu se bazează orice măsurare a lungimii.
Orice descriere spațială a poziției unui fenomen sau obiect se bazează pe faptul că se indică un...
Adevăr Divin
