Demența digitală
Când ți s-a întâmplat ultima dată să-ți amintești
numărul de telefon al cuiva? Mă includ și pe mine aici, dar eu fac parte din
generația care, atunci când dorea să telefoneze unui prieten din cartier,
trebuia să știe numărul pe de rost. Îți amintești numerele de telefon ale
prietenilor din copilărie? Dar numerele de telefon ale persoanelor cu care
vorbești sau le trimiți mesaje în fiecare zi? Nu mai e nevoie, pentru că
telefonul mobil reține asta în locul tău. Nu înseamnă că cineva ar vrea sau ar
trebui să memoreze 200 de numere de telefon, dar cu toții ne-am pierdut
abilitatea de a ne aminti un număr nou de telefon ori o discuție pe care tocmai
am avut-o, numele unui potențial client sau ceva important ce trebuie să facem.
Neurologul Manfred Spitzer folosește termenul demență
digitală pentru a descrie modul în care folosirea exagerată a tehnologiei are
ca rezultat distrugerea abilităților cognitive. El argumentează că toate
conexiunile memoriei pe termen scurt vor începe să se deterioreze din cauză că
sunt puțin solicitate, pe fondul uzitării exagerate a tehnologiei. Același
lucru se întâmplă cu sistemul GPS. Dacă te muți într-un oraș nou, vei vedea cât
de dependent vei fi de GPS pentru a ști cum să ajungi în diverse locuri. Apoi
gândește-te cât timp îți ia să reții noile drumuri — probabil mult mai mult
decât atunci când erai tânăr, dar asta nu din cauză că nu îți mai funcționează
la fel de bine creierul. Având instrumente precum GPS-ul, nu-i mai permitem
creierului să se pună pe treabă. Ne bazăm pe faptul că tehnologia lucrează
pentru noi.
Această încredere ne poate afecta memoria pe termen lung.
Maria Wimber de la Universitatea din Birmingham a declarat pentru BBC că
tendința de a căuta informații împiedică formarea amintirilor de durată.
Într-un studiu care a analizat obiceiurile legate de memorie ale 6000 de adulți
din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia, Olanda și
Luxemburg, Wimber și echipa coordonată de ea au descoperit că peste o treime
din aceștia își deschideau computerul în primul rând pentru a căuta o
informație. Cei mai mulți au fost din Marea Britanie — mai mult de o jumătate
din participanți au căutat online din prima, fără a încerca să vină ei cu un
răspuns.
De ce e atât de important? Deoarece o informație obținută
instant poate fi uitată ușor și repede. „Creierul nostru pare să consolideze o
amintire de fiecare dată când este rememorată, iar în același timp pare să
șteargă amintiri irelevante, care ne distrag", a spus dr. Wimber. Să te
străduiești să îți amintești o informație în loc să te bazezi pe surse
exterioare care ți-o oferă facil este o modalitate de a construi și consolida
amintirea permanentă. Când pui în contrast această constatare cu realitatea
prin care cei mai mulți dintre noi au obiceiul de a căuta mereu informații —
poate chiar aceeași informație — fără nici cel mai mic efort de a ne-o aminti,
pare că ne facem singuri rău.
Este oare de fiecare dată un lucru rău să ne bazăm pe
tehnologie? Mulți cercetători neagă asta. Argumentul constă în faptul că,
externalizând unele sarcini precum memorarea numerelor de telefon, realizarea
operațiilor matematice de bază ori aflarea drumului până la restaurantul la
care am mai fost o dată, eliberăm spațiu în minte pentru ceva care contează cu
adevărat pentru noi. Există un studiu care demonstrează că creierul nostru
seamănă mai mult cu un mușchi decât cu un hard-disc care se tot umple. Prin
urmare, cu cât îl folosim mai mult, cu atât devine mai puternic și cu atât
poate stoca mai mult. Întrebarea este: Facem aceste alegeri conștient sau
acționăm pe baza unor obiceiuri inconștiente?
Externalizăm prea des activitatea creierului spre
dispozitive inteligente, iar acestea ne fac să devenim, ei bine, puțin cam
prostuți. Creierul nostru este mașinăria supremă de adaptare, capabilă de
niveluri de evoluție aparent nelimitate.
5. Provoacă-te... puțin
Când discut cu diverse persoane despre flux, aud tot
timpul că acestea îl obțin cel mai probabil când fac ceva care îi provoacă doar
puțin. Cu alte cuvinte se află în afara zonei de confort, dar nu mult în afara
acesteia. Logica este limpede. Dacă faci ceva ce poți realiza cu ambele mâini
legate la spate, probabil te vei plictisi foarte repede, iar fluxul și
plictiseala sunt incompatibile.
Pe de altă parte, dacă faci ceva care este extrem de
dificil, este foarte posibil să devii frustrat, iar frustrarea va împiedica
fluxul să se manifeste. Dar dacă faci ceea ce iubești, care te și provoacă
puțin — cum ar fi să încerci să lovești o minge de baseball doar spre o latură
a terenului, să descoperi o nouă modalitate de acordare a chitarei sau să scrii
din perspectiva unui personaj nou —, acest nivel de provocare te va incita și
te vei implica profund.
Înfrângerea dușmanilor fluxului
Încercarea de a obține cu regularitate fluxul și
chiar în sesiuni multiple în aceeași zi te va face să acționezi precum un
supererou. Dar știm cu toți că supereroii sunt provocați continuu de
superrăufăcători, iar mulți dintre ei pândesc la fiecare colt, urmărindu-ți
fluxul și încercând să-l nimicească. Iată patru dușmani pe care trebuie să îi
ții la distanță dacă vrei să-ți dezvolți fluxul.
1. Multitasking-ul
Am mai discutat despre asta, chiar în acest capitol,
dar merită repetat. Să fii „un maestru al multitasking-ului" nu este sinonim
cu a fi lipsit de limite. De fapt, oamenii de știință au arătat în mod repetat
că persoanele care sunt capabile de multitasking sunt mult mai puțin productive
decât acelea care își îndreaptă atenția spre un singur obiectiv la un moment
dat. Dat fiind ceea ce știi despre flux, ar trebui să fie evident că realizarea
mai multor sarcini în același timp este dușmanul de moarte al acestuia. Nu vei
intra niciodată în starea de flux pentru a realiza singur acea operă de artă
sau pentru a realiza acea prezentare care să îi lase mască pe toți dacă în
același timp verifici ce fac prietenii tăi, dacă le trimiți mesaje și dacă le
citești pe cele primite de la birou. Singurul mod de a învinge răufăcătorul
multitasking este să-l ignori în totalitate. Eliberează-ți programul de orice
altceva și intră în flux.
2. Stresul
Acesta este în mod special un răufăcător letal și
unul care necesită uneori o bătălie de proporții pentru a fi înfrânt. Dacă ai
numeroase elemente exterioare de stres — termene-limită, probleme legate de
relațiile cu ceilalți, probleme de familie, îngrijorări legate de siguranța
locului de muncă etc —, acestea pot interfera în orice moment. Sunt convins că
ai trecut prin experiența de a te gândi la ceva total diferit când ai fost
asaltat brusc de amintirea anxioasă a unor probleme de acasă. Odată ce îți
apare în minte așa ceva, orice oportunități legate de flux se năruiesc.
Înfrângerea acelui personaj negativ necesită două mișcări de expert. Prima este
să-l privești în ochi înainte de a te întreba dacă trebuie să rezolvi ceva
înainte de a intra în flux. Dacă răspunsul este da, atunci rezolvă întâi acea
chestiune. Dar e foarte probabil ca răspunsul să fie nu. Nu pentru că acea
chestiune n-ar fi reală, dar de regulă nu necesită atenția ta imediată și nici
nu se va înrăutăți după două ore. Dacă se întâmplă așa, luptă cu acest
răufăcător activând câmpul de forță. |