Una cu viaţa :. Eckhart Tolle :. Curtea Veche :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

Cartea de faţă nu este o versiune condensată a volumului Un pământ nou. Deşi conţine câteva dintre îndrumările cele mai ferme ale volumului original, nu vei descoperi aici decât prea puţine lucruri despre ego şi nimic despre ceea ce numeam acolo „corp-durere". Altfel spus, dacă vrei să detectezi şi să înţelegi modelele mental-emoţionale care opresc apariţia conştiinţei noi în mintea ta, trebuie să citeşti cartea originală.

Autor: Eckhart Tolle

Editura: Curtea Veche

Colecţia: Biblioterapia

Afişat de 21983 ori.

Cotaţie articol: Nespecificat (0/5; 0 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

	•Preţ raft:	40.01 RON

	•Reducere:	25%
	•Preţ site:	30.00 RON *

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

   Nu apariţia unui nou sistem de credinţe, a unei noi religii, ideologii spirituale sau mitologii are acum loc. Nu lăsăm în urmă doar mitologia, ci şi ideologiile şi orice alt sistem de credinţe. Transformarea ajunge mai profund, dincolo de conţinutul minţii tale, dincolo de gânduri. De fapt, în inima noii conştiinţe se află transcendentalul gândului, nou descoperita capacitate de a te înălţa deasupra gândirii, de a înţelege o dimensiune interioară infinit mai vastă decât ea.
    Din acel moment, nu-ţi vei mai extrage identitatea, percepţia a ceea ce eşti, din neîncetatul flux al gândirii pe care, în vechea conştiinţă, îl considerai ca fiind tu însuţi. Să înţelegi că „vocea din capul meu" nu e totuna cu „eu" îţi dă un sentiment de eliberare.
    Cine sunt, atunci? Cel care vede toate astea. Acea stare de veghe care precedă gândul, spaţiul în care gândirea – sau emoţia, sau percepţia – are loc.
    Cauza primară a nefericirii nu e niciodată o anumită situaţie, ci ce gândeşti despre ea.
    Fii atent la gândurile pe care le gândeşti. Separă-l de împrejurarea în care te afli, fiindcă aceasta e întotdeauna neutră, e mereu ceea ce este. Împrejurarea este una, iar gândurile mele despre ea, cu totul altceva. În loc să creezi o poveste, rămâi la fapte. De pildă, „sunt distrus" este o poveste. Te limitează şi te împiedică să acţionezi. „Mi-au mai rămas doar 50 de cenţi în cont" este un fapt. Să priveşti faptele în faţă îţi dă întotdeauna putere. Fii conştient de faptul că, la o scară mai mare, gândurile tale creează emoţii. Observă legătura dintre ce gândeşti şi ce simţi. De ce să fii un gând ori o emoţie, când poţi să fii ceea ce se află îndărătul lor?

     Când contempli profunzimea fără capăt a spaţiului sau când asculţi tăcerea dinaintea zorilor, ceva lăuntric rezonează cu acestea în semn de recunoaştere. Simţi vastitatea profunzimii spaţiului ca pe propria profunzime şi ştii că acea tăcere preţioasă care nu are formă eşti tu, în adâncul tău, mai degrabă decât oricare lucru din cuprinsul vieţii tale.
    Dubla realitate a universului, care constă în obiecte şi spaţiu – obiectitate şi non-obiectitate –, îţi aparţine, de asemenea. O viaţă omenească sănătoasă, echilibrată şi îmbelşugată e un dans între două dimensiuni ce creează realitatea: forma şi spaţiul. Mulţi sunt într-atât de identificaţi cu dimensiunea formei, cu percepţia, gândurile şi emoţiile, încât cealaltă jumătate, ascunsă, vitală lipseşte din existenţa lor. Identificarea cu forma îi menţine în capcana egoului.
    Aşa cum spaţiul le dă lucrurilor posibilitatea să existe şi tot aşa cum, fără linişte n-ar putea exista sunete, la fel nici tu n-ai putea exista fără dimensiunea vitală lipsită de formă care e însăşi esenţa ta, e ceea ce eşti cu adevărat. Am putea spune „Dumnezeu", dacă acest cuvânt n-ar fi fost folosit în mod greşit de atâtea ori. Prefer să-i spun Fiinţă. Fiinţa precedă existenţa. Existenţa e formă, conţinut, „ceea ce se întâmplă". Existenţa e temeiul vieţii; Fiinţa e fundalul, şi aşa a fost mereu.
    Maladia care cuprinde întreaga umanitate se manifestă prin faptul că oamenii sunt atât de absorbiţi de ceea ce se întâmplă, atât de hipnotizaţi de lumea formelor nestatornice, atât de absorbiţi de conţinutul vieţilor lor, încât au uitat esenţa, care se află dincolo de conţinut, dincolo de formă, dincolo de gând. Sunt devoraţi de timp şi au uitat eternitatea - originea, căminul, destinul lor. Eternitatea e realitatea trăită a ceea ce eşti.

A apărut în: 2021-07

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro