Copilul meu gândește prea mult

O carte-fenomen despre copiii excesiv de sensibili și de emotivi, care trăiesc permanent drama de a fi respinși și criticați și care nu reușesc să își facă prieteni, fiind considerați problematici. Gândirea lor de tip arborescent, creativitatea și capacitatea senzorială ieșite din comun, maturitatea ce trece cu mult dincolo de simpla precocitate, dar și nevoia permanentă de a găsi un sens și de a fi perfecți îi fac să fie atipici și să întâmpine dificultăți atât pe plan social, cât și școlar, în ciuda inteligenței lor sclipitoare.

Acești copii au neapărată nevoie să își înțeleagă propria diferență, fiind hipersensibili, hiperemotivi și resimțind mult mai puternic sentimente negative precum tristețea, vinovăția, frustrarea, rușinea, furia, dar și pe cele pozitive, cum ar fi bucuria sau empatia, de fapt hiperempatia care îi predispune la a se lăsa cu ușurință manipulați, chiar deveniți adulți. Mulți dintre micuții supraeficienți suferă și adesea părinții nu știu cum să îi ajute, simțindu-se vinovați în neputința lor.

Cum îi poți înțelege și sprijini astfel încât să își recapete încrederea în ei, să se poată concentra și să fie acceptați așa cum sunt - nici mai buni, nici mai răi, ci pur și simplu diferiți? Christel Petitcollin aduce soluții simple, concrete și eficace care îi vor ajuta pe părinți să își înțeleagă copiii și, mai ales, să le explice acestora că sunt diferiți, dându-le, astfel, posibilitatea de a fi ei înșiși, de a se integra într-o lume dominată de neurotipici și de a aduce plus valoare societății, pe măsura personalității lor ieșite din comun.

Introducere ... 5

Etichete și categorisiri ... 13
Autist ... 15
Potențial înalt ... 16
ADHD ... 19
Afecțiuni care încep cu prefixul dis- ... 23
Dislexia mea din perioada în care am învățat limba rusă ... 26

O sensibilitate ieșită din comun ... 29
Hiperestezia ... 29
Hipersensibilitatea ... 42
Furtunile emoționale ... 47
Emotivitatea excesivă ... 47
Tristețea și deprimarea ... 48
Teama și anxietatea ... 49
Furia ... 50
Culpabilitatea ... 51
Rușinea ... 53
Frustrarea ... 53
Bucuria ... 53
Afectivitatea excesivă ... 54
Empatia excesivă ... 55
Gândirea complexă, de tip arborescent ... 59

Experiența mea practică ... 63
Un workshop pentru copiii considerați „hiperactivi" ... 63
Experiența mea în coaching individual ... 69

Arta dezvăluirii ... 75
Cum să le explici copiilor supraeficienți faptul că sunt diferiți ... 76

Pericolele sinelui fals ... 81
„Ești inadaptat și ai o mulțime de defecte" ... 81
O dezastruoasă negare ... 82
Cum să eviți 10-20 de ani de terapie ... 84
De la supraadaptare la șinele fals ... 86
Renunțarea la supraadaptare ... 90

Nevoia de a avea un cadru solid ... 97
Un adult la locul său, care își îndeplinește rolul ... 97
Instrucțiuni clar exprimate ... 102
Relația cu autoritatea ... 103
Stima de sine ... 106
Organizarea timpului și a spațiului ... 107

Angoasa vidului ... 109
O plictiseală profundă ... 109
O curiozitate insațiabilă ... 111
Sunt indicate relaxarea și meditația în cazul copiilor? ... 115

O spiritualitate instinctivă ... 119
Conștiința morții ... 120
Medium și șaman de la o vârstă fragedă ... 122
De la perfecționism la excelență ... 126
Răbdare și rezistență ... 129
Un sistem de valori raportat la absolut ... 130
Țineți cont de faptul că se află într-o permanentă căutare a sensului, dar ajutați-i să se întrupeze ... 136

Regulile sociale ... 139
A înțelege pentru a se adapta ... 141
Regulile valabile la nivel social ... 142
Relații optime cu cei din jur ... 145
Competențele sociale ... 148
Adulții manipulatori ... 149
O atitudine asertivă, pentru o comunicare mai bună ... 151
Gestionarea conflictelor ... 152
Cei la fel ca mine ... 154

Sistemul educațional actual ... 157
Există oare un plan de îndobitocire a populației? ... 160
Dezastrul din sistemul național de educație ... 162
Soluții există! ... 164
Acceptarea principiului realității ... 166

Trucuri și sfaturi pentru reușita pe plan școlar ... 169
Nevoia de a pomi de la o perspectivă globală pentru a ajunge la detalii ... 169
Nevoia de sens ... 170
Nevoia de conținut care să le alimenteze dorința de cunoaștere 172
Nevoia de afecțiune ... 174
Reîntoarcerea la lucrurile de bază ... 175
înțelegerea corectă a instrucțiunilor ... 177
Capacitatea de a explica parcursul mental ... 179
Scrie cât mai mult ... 180
Respectarea întocmai a instrucțiunilor ... 181
Cum să câștigi câteva puncte ca să îți mărești nota? ... 182
Cum să lucreze și să exerseze mai mult? ... 185
Cum să nu ne pierdem concentrarea ... 188
Metodele mnemotehnice ... 190

Fobia de școală ... 193
Regăsirea sensului ... 195
Atenuarea presiunii ... 196
Restabilirea relațiilor dintre părinți și profesori ... 198
Retragerea de la școală nu este o tragedie ... 201
Hărțuirea în mediul școlar ... 205
O școală responsabilă, dar nu culpabilă ... 206
Cazul hărțuitorului singuratic ... 207
Când hărțuirea este un fenomen de grup ... 209

Hărțuirea în mediul online ... 210
Ce anume nu trebuie făcut niciodată ... 212
Cum să gestionezi corect interacțiunile dintr-un grup ... 218
Cu noașterea interdicțiilor universal valabile ... 219
Toleranță zero ... 220
Cine sunt copiii hărțuiți încă din primii ani de școală? ... 221
Semnale care nu ne înșală ... 223

Concluzii ... 225
Bibliografie ... 229

Cum să eviți 10-20 de ani de terapie

Timp de mai bine de 25 de ani, am consiliat adulți supraeficienți și i-am ajutat să evolueze pe plan personal. Sunt convinsă că toate problemele pe care vin să și le rezolve prin terapie sunt exclusiv consecința negării acestei supraeficiențe încă din copilărie.
Regăsim la adulți aceeași listă de probleme ca și în cazul copiilor. Și este logic:
♦ Criticile excesive primite în copilărie, care le-au dat senzația că sunt nepotriviți orice ar fi făcut, au dus la o teamă maladivă de respingere și/sau de abandon. Este și una dintre cauzele dependenței afective (care îți dă o stare extrem de proastă).
♦ Cum să ai încredere în tine și să te respecți în condițiile în care celor din jur nu le convine nimic la tine? Cu toate acestea, și stima de sine scăzută le este reproșată.
♦ Descurajat de faptul că nu reușește să se facă acceptat, copilul spune: „în ziua în care voi fi perfect, oare mă vor iubi cu adevărat?" Prin urmare, devine extrem de perfecționist (ceea ce nu e deloc bine!).
♦ Pentru a scăpa de avalanșa de critici dure, copilul va depune eforturi uriașe încercând să înțeleagă ce așteaptă ceilalți de la el și să se adapteze. I se va reproșa inclusiv supraadaptarea, faptul că nu știe să refuze, că e prea amabil și că atrage perverși.
♦ Negăsind o soluție la problema sa, devine anxios - și pe bună dreptate. Cum să nu te simți așa în condițiile în care nimeni nu te înțelege și te întrebi în mod repetat: „Am o problemă... asta e cert. Dar care?“ După care este învinovățit că este anxios...

Robin Williams spunea: „Mereu am crezut că cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla în viață este să murim singuri, dar nu e așa. Cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla este să sfârșim înconjurați de persoane care ne fac să ne simțim singuri." Gândește-te așadar că, în general, supraeficienții se simt singuri încă din copilărie, ajungând să spună că au sentimentul că vin de pe altă planetă. Neînțeleși și inadecvati orice ar face, vor avea undeva în fundal o oarecare depresie. Oare acest sine fals, despre care s-a scris atât de mult, ar mai fi existat el oare dacă copilului respectiv i s-ar fi spus că are dreptul să fie așa cum este, să simtă ceea ce simte, să se iubească pentru ceea ce reprezintă și să nu schimbe nimic la el?
La vârsta adultă, supraeficienții care apelează la ajutor de specialitate primesc adesea etichete precum „borderline", „bipolari", „paranoici" sau „schizofrenici."
Am auzit terapeuți spunând că unii oameni sunt supraeficienți fiindcă au fost prost tratați. Supraeficiența (pe care o numesc „reziliență") nu ar fi decât consecința acestor rele tratamente - ceea ce înseamnă, odată în plus, că modul de funcționare al persoanelor supraeficiențe este considerat doar ceva circumstanțial. Ca de obicei, li se spune că au niște răni profunde, că sunt bolnavi și că trebuie îngrijiți. Postulatul conform căruia supraeficienții sunt niște persoane traumatizate este neadevărat.