Nu lăsa nimic să îți întunece strălucirea interioară

Dacă…

· te simți stresat și obosit

· ai o sensibilitate excesivă, care te face adeseori să te simți copleșit

· nu te simți bine în pielea ta

· tragi de tine ca să faci mai multe lucruri

· uiți cu ușurință și nu te poți concentra

· există prea multe drame și prea multă negativitate în viața ta

· ai relații dificile

· corpul tău nu cooperează cu tine

· te simți epuizat din cauza carierei tale

… înseamnă că a sosit timpul să îți recuperezi strălucirea interioară.

Aceasta este o carte despre știința „strălucirii interioare”. Ea descrie studii științifice care arată de ce se estompează strălucirea ta interioară, bucuria, pacea interioară, starea de sănătate, puterea de concentrare, motivația și fericirea ta… dar și cum poți recupera această strălucire.

Eu cred că toți oamenii se nasc cu o lumină interioară, cu o strălucire. Ei continuă să strălucească de-a lungul întregii vieți, dar ca un bec acoperit cu praf. De aceea, strălucirea lor nu mai este vizibilă. Dacă în momentul de față nu te simți fericit sau încântat de viața ta, înseamnă că strălucirea ta interioară s-a estompat.

Din fericire, există răspunsuri și soluții… care te pot ajuta să te simți mai fericit și să îți trăiești viața cu mai mult entuziasm.

Relațiile și circumstanțele dificile pot fi reduse la un numitor comun: dramă. În această carte revoluționară, Doreen Virtue te învață cum să îți stabilești coeficientul dramei din viața ta. Dacă vei citi cartea, vei descoperi cât de mult stres tolerezi în mod inutil, absorbindu-l de la alți oameni și din situațiile prin care treci.

Doreen explică motivele fiziologice care conferă dependență de dramele relaționale, la locul de muncă sau în stilul de viață personal, și te învață cum să ieși din acest cerc vicios. Vei înțelege astfel cum au declanșat evenimentele traumatice din trecutul tău simptome posttraumatice, printre care se numără: anxietatea, îngrășarea și dependențele. Vei învăța de asemenea diferite metode naturale și susținute de studiile științifice de a-ți restabili echilibrul corporal și armonia în general.

Doreen îți va arăta cum:

· Să te descurci cu rudele, prietenii și colegii „dependenți” de dramă.

· Să îți evaluezi propriul nivel al dependenței de dramă.

· Să nu mai accepți negativitatea în viața ta.

· Să te eliberezi de stres și să îți restabilești pacea interioară.

Fă o detoxificare totală de dramă și scapă de negativitate, lăsându-ți strălucirea interioară să emane din nou plenar!

Prefață vii

PARTEA I: ȘTIINȚA „STRÃLUCIRII INTERIOARE”

Introducere la Partea I:

Recuperarea strălucirii interioare 1

Capitolul 1

Drame, traume și stress 7

Capitolul 2

De ce par să te urmărească dramele 19

Capitolul 3

Reacția de stres post-traumatic 37

Capitolul 4

Dependența de histamină și intoleranța la ea 49

PARTEA A II-A: CUM SÃ ÎȚI RECUPEREZI STRÃLUCIREA INTERIOARÃ

Introducere la Partea a II-a:

Echilibrul yin-yang 61

Capitolul 5

Destresarea vieții 65

Capitolul 6

Alimentația corectă pentru a-ți recupera strălucirea interioară 85

Capitolul 7

Un mediu care favorizează strălucirea interioară 101

Capitolul 8

Stresul natural, depresia și ușurarea anxietății 113

Capitolul 9

O formă ușoară și regeneratoare de yoga 129

Capitolul 10

Căutarea unui suport exterior 143

PARTEA A III-A: PROIECTAREA STRÃLUCIRII INTERIOARE ASUPRA ALTOR OAMENI

Introducere la Partea a III-a:

Conectarea cu ceilalți 153

Capitolul 11

Ce simți în legătură cu ceilalți oameni? 155

Capitolul 12

Alege-ți cu înțelepciune prietenii 171

Capitolul 13

Conferă strălucire relațiilor tale romantice 187

Capitolul 14

Cum poți fi tu însuți în mijlocul membrilor familiei 199

Capitolul 15

Cultivarea unor relații sănătoase 213

Cuvânt de încheiere:

De la stres la întinderi 221

Despre autoare 224

Cum să îți recuperezi Strălucirea interioară

Introducere la Partea a II-a

Echilibrul yin-yang

Strălucirea ta interioară devine manifestă în mod natural atunci când îți trăiești viața cu entuziasm. Gândește-te la un copil fericit care râde și nu poartă nici o mască. El strălucește literalmente. La fel poți face și tu, prin recuperarea strălucirii tale interioare.

Strălucirea interioară nu dispare niciodată, dar se poate estompa pe măsură ce copilul se orientează din ce în ce mai mult asupra lumii exterioare. Pe măsură ce asupra lui este exercitată o presiune din ce în ce mai mare pentru a lua note bune, pentru a primi aprobarea celor din jur, pentru a concura cu alții pentru atenția adulților și pentru a se integra, copilul nu se mai concentrează asupra întrebării: „Ce simt?”, ci asupra întrebării: „Cum pot obține satisfacții exterioare?” Acest lucru este cu atât mai adevărat în cazul copiilor care au suferit traume sau de un stres traumatic secundar datorat traumelor suferite de părinții săi.

Atunci când ajungem la stadiul de adulți, noi ne deconectăm conștiința de semnalele interioare ale corpului nostru, care ne avertizează: „Atenție! Ești obosit și stresat. Trebuie să faci o pauză”. Noi ignorăm aceste semnale și ne forțăm să ne continuăm viața, indiferent cât de obosiți, de speriați și de stresați ne simțim. Organismul nostru secretă astfel din ce în ce mai mulți hormoni ai stresului, care ne afectează greutatea, apetitul, starea de sănătate și personalitatea.

Lumea de tip „Grăbește-te, concurează și câștigă cu orice preț!” este o lume în care prevalează energia masculină yang. Energia yin este feminină. Ambele sunt la fel de importante pentru a emana o energie luminoasă. Secretul constă în înțelegerea laturii întunecate și a celei strălucitoare a celor două tipuri de energii.

Orice energie face parte integrantă dintr-un continuum ale cărui capete reprezintă doi opuși absoluți. Spre exemplu, „foamea” și „sațietatea” sunt cei doi poli opuși ai continuum-ului numit apetit. „Fierbinte” și „rece” sunt cei doi poli opuși ai continuum-ului numit temperatură, și așa mai departe.

În cazul axei energiilor yin și yang (feminin și masculin), polii opuși ai continuum-ului sunt: yin „strălucitor” și yin „întunecat”, respectiv yang „strălucitor” și yang „întunecat”. Cuvântul „strălucitor” se referă la calitățile considerate în general pozitive, iar cuvântul „întunecat” la cele considerate de regulă negative. Energia „strălucitoare” afirmă viața, iar cea „întunecată” o perturbă.

Mai multă lumină echivalează cu o strălucire interioară mai mare

Strălucirea ta interioară este lumina divină pură cu care te-ai născut. Pentru a-ți menține vie strălucirea interioară, și implicit calitățile yin și yang „strălucitoare” care afirmă viața, este foarte important să te impregnezi cu o energie luminoasă.

Acest lucru presupune să eviți persoanele și situațiile caracterizate prin energii yin sau yang întunecate. (Vom insista mai mult asupra relațiilor cu alți oameni în partea a III-a a cărții.)

În capitolele care vor urma, vom analiza diferite metode și stiluri de viață care amplifică lumina din viața ta.

Calități ale energiei yang (masculină) strălucitoare

Aspecte ale energiei yang (masculină) întunecată

Calități ale energiei yin (feminină) strălucitoare

Aspecte ale energiei yin (feminină) întunecată

Motivat

Plin de entuziasm

Util

Optimist

Activ

Fericit

Eroic

De succes

Care inspiră

Onest

Elevat din punct de vedere moral

De încredere

Respectat ca lider

Competitiv

Înclinat către o mentalitate de tip „lipsuri” (convingerea că nu există suficient pentru toată lumea)

Furie cronică

Temperament aprins

Dependent

Autoritar

Nesimțit

Pesimist

Insensibil

Agitat

Exploatator

Violent

Agresiv

Lipsit de rafinament

Acuzator

Dornic de putere

Blazat

Amăgitor

Dornic să pedepsești

Sarcastic

Dornic de control

Obsedat de achiziții

Critic

Dur

Lipsit de onestitate

Plin de afecțiune

Dulce

Plin de compasiune

Plin de înțelegere

Plin de bucurie

Iertător

Atent

Blând

Receptiv

Recunoscător

Gingaș

Creativ

Artistic

Plin de iubire

Senin

Generos

Răbdător

Flexibil

Înzestrat cu capacități vindecătoare

Orientat către relații (sociabil)

Organizat

Invidios

Narcisist

Vanitos

Nesincer

Egocentric

Posesiv

Rece

Plin de amărăciune

Lipsit de afecțiune

Superficial

Vinovat

Elitist

Zgomotos

Ultrasensibil

Nervos

Acru

Anxios

Superficial

Nesigur

Pasiv sau pasiv-agresiv

Bârfitor

Manipulativ

Secretos

Perfecționist

Izolat

Iritabil

Capitolul 5

Destresarea vieții

Uneori, viața noastră se umple de drame datorită temerii că pacea este plictisitoare. Mas-media întărește această convingere, prin filmele și emisiunile de televiziune care debordează de conflicte și de drame.

Personal, am descoperit acest lucru atunci când producătorii TV de la trei rețele diferite m-au contactat separat cerându-mi să particip la un reality-show despre munca mea cu îngerii. După ce m-au intervievat și ne-au filmat pe mine și familia mea, toți mi-au spus același lucru: „Viața voastră este prea liniștită. Nimeni nu se uită la o emisiune fără drame și conflicte. Pacea este plictisitoare”. Unul dintre producători ne-a cerut chiar să ne prefacem că ne certăm, lucru pe care l-am refuzat. În condițiile în care producătorii TV gândesc în acest fel, nu este de mirare că există atât de multă violență în filme și la televiziune!

De ce asociază oamenii drama cu distracția? Datorită dependenței lor de substanțele chimice ale stresului, precum adrenalina, cortizolul și histamina. Dinamismul stresului care ne face inima să ne iasă din piept ne ajută să ne simțim mai vii… cel puțin pentru câteva clipe, până când energia noastră dispare, așa cum se întâmplă când glicemia scade după euforia provocată de consumul de zahăr. Îți reamintesc în această direcție că studiile arată că nivelul acestor substanțe chimice în sânge crește inclusiv dacă ne uităm la o situație stresantă care i se întâmplă altcuiva, cum ar fi o emisiune de televiziune sau un film dramatic.

Dinamismul stresului care ne face inima să ne iasă din piept ne ajută să ne simțim mai vii… cel puțin pentru câteva clipe, până când energia noastră dispare, așa cum se întâmplă când glicemia scade după euforia provocată de consumul de zahăr.

Adrenalina, cortizolul și histamina ne conferă un plus de energie, o luciditate mai mare și un dinamism care ne face inima să bată mai rapid. Problema este că aceste reacții corporale sunt atât de toxice încât pot conduce la dependențe și boli grave. Ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, cortizolul ne face să ne fie tot timpul foame și conduce la apariția ridurilor. Cu alte cuvinte, stresul ne face să arătăm bătrâni și grași!

Cortizolul ne face să ne fie tot timpul foame și conduce la apariția ridurilor. Cu alte cuvinte, stresul ne face să arătăm bătrâni și grași!

Un alt motiv pentru care punem un semn de egalitate între dramă și distracție este condiționarea noastră. Mulți dintre noi am crescut într-un mediu stresant, lucru valabil inclusiv pentru școală. Noi acceptăm de regulă lucrurile cu care suntem familiarizați, chiar dacă este vorba de o condiție nesănătoasă, deoarece acestea sunt previzibile și le putem înțelege.

Personal, am experimentat atât un stil de viață nebunesc de stresant cât și unul liniștit și interiorizat, și îți pot spune că cel de-al doilea conduce la mai multă fericire. Un stil de viață senin nu înseamnă că trebuie să stai toată ziua cu picioarele încrucișate și cu ochii închiși, repetând o mantra. Poți foarte bine să rămâi senin în timpul unei activități foarte solicitante. Singura diferență este că nu te vei înnebuni pe tine însuți (și pe ceilalți) prin energia ta nervoasă, teama și anxietatea ta.

Ți-ai petrecut vreodată timpul în prezența unei persoane foarte anxioase? Nici o relație nu este mai dificilă și nu te secătuiește mai tare de energie! Cu siguranță nu este deloc plăcut să stai cu cineva care se așteaptă tot timpul să se întâmple tot ce poate fi mai rău. Cu atât mai puțin merită să fii tu însuți o astfel de persoană, de dragul tău și al celor din jurul tău.

De la autoacuzare la prețuirea de sine

Sentimentul că nu meriți să fii iubit și prezumția că ceilalți te vor respinge se numără printre simptomele traumei. Acest lucru este cu deosebire adevărat pentru cei care au suferit abuzuri, care au fost neglijați sau respinși în primii ani ai copilăriei.

Falsa prezumție că ai făcut ceva rău pentru a merita pedeapsa pe care ai primit-o conduce la autoacuzare pentru trauma suferită. De bună seamă, această convingere este pe cât de tristă, pe atât de greșită. Din păcate, așa își organizează amintirile referitoare la experiențele lor dureroase supraviețuitorii traumelor.

Aceste sentimente pot conduce la o neajutorare învățată, concept psihologic care se referă la cei care au renunțat să mai încerce, la care m-am referit în capitolul 2. Neajutorarea învățată poate conduce la depresie, caz în care nu îți mai pasă ce se întâmplă cu tine. Ți-ai dori să îți schimbi viața, dar acest efort și se pare inutil, întrucât te îndoiești că vei reuși să schimbi vreodată ceva.

Iată câteva procese care îți pot fi de folos:

· Avansează câte un pas pe rând. Atunci când te gândești la prea multe, acest lucru te poate copleși, dar este relativ ușor să te concentrezi exclusiv asupra următorului pas pe care îl ai de făcut. Focalizează-ți atenția asupra lucrului pe care îl faci în momentul de față și lasă viitorul să aibă singur grijă de el însuși.

· Evită rușinea pentru a te vindeca. Gândește-te la problemele tale într-o manieră care te ajută să te vindeci; nu te condamna din cauza lor. Este ca și cum ai decoji o ceapă. Cu toții avem probleme, dar nu le putem rezolva decât câte una pe rând.

· Detașează-te de diagnostice. Evită identificarea cu imaginea unei persoane răpuse de boală. Nu-ți spune: „Sunt anxios”. Folosește expresia mai blândă: „Mă simt anxios”. Verbul sunt te identifică cu condiția medicală respectivă, îngreunând astfel procesul de vindecare. Mă simt arată că ai o condiție temporară, cu care nu te identifici.

De la pesimism la optimism

Pesimismul care te face să te aștepți la tot ce poate fi mai rău reprezintă un simptom post-traumatic. El reprezintă o modalitate greșită de a ne proteja în fața dezamăgirilor viitoare prin neasumarea vreunei speranțe sau a încercării de a face ceva pentru a schimba situația cu care ne confruntăm.

Pesimismul ne dă permisiunea de a nu încerca ceva ce ne-ar putea fi util sau care ne-ar putea împlini. Noi decidem prematur că nu are nici un sens să facem vreun efort de a slăbi, de a scrie o carte, de a termina școala sau de a ne urmări visele. Fraza favorită a pesimiștilor este: „Îți faci iluzii!”, ca și cum ar fi o iluzie să visezi la un viitor mai bun. La urma urmelor, dacă ziua de ieri a fost dureroasă și oribilă, de ce te-ai aștepta ca ziua de mâine să fie mai bună?

Avem de-a face cu un cerc vicios al negativității. Dacă nu faci nimic pentru a-ți schimba prezentul, cu siguranță nimic nu se va îmbunătăți în viața ta… ba dimpotrivă, cel mai probabil lucrurile se vor înrăutăți, datorită faptului că te neglijezi.

Unii oameni cred că este cool să fii pesimist, căci această stare de spirit îți conferă o atitudine detașată (mai exact indiferentă), de gen „mă doare în cot de toți și de toate”. În realitate, acești pesimiști „cool” sunt lăsați mult în urmă de optimiștii care își trăiesc viața explorând și distrându-se, plenar integrați în ea. Foarte multe studii au demonstrat beneficiile optimismului, printre care se numără o bunăstare crescută, o capacitate mai mare de a face față bolii și o calitate mai bună a vieții.

Transformarea pesimismului în optimism presupune dorința de a avea grijă de tine însuți, de sănătatea și de fericirea ta. Gândește-te la o plantă care are nevoie de substanțe nutritive, de apă, de lumina soarelui și de afecțiune pentru a putea crește. Tu nu ești cu nimic diferit de ea! Nu întâmplător, îngrijirea plantelor de casă este un obicei foarte util, căci te învață ce înseamnă să ai grijă de cineva, de pildă de tine însuți.

Iată câteva modalități prin care poți deveni mai optimist:

· Privește filme biografice despre oameni care au reușit în viață, împotriva tuturor șanselor.

· Scrie o listă (sau alcătuiește-ți o listă mentală) cu toate momentele în care ai reușit ce ți-ai propus.

· Ferește-te de substanțe chimice depresive, precum alcoolul, care îți reduc entuziasmul de a încerca ceva pozitiv și nou.

· Evită oamenii care suferă de o negativitate cronică, întrucât aceasta este contagioasă.

· Combină optimismul cu pesimismul. Nu trebuie să fii optimist în legătură cu orice. O atitudine mai pozitivă este suficientă pentru a contracara negativitatea.

· Împrietenește-te cu o persoană care încearcă în mod conștient să își îmbunătățească viața. Asociază-te cu oameni care își îndeplinesc visele și lasă-te inspirat de ei. Te temi că nu te vor dori în preajma lor? Nu ai de ce. Oamenilor de succes le place să fie mentorii altora și chiar să îi ajute, atât timp cât aceștia dau dovadă de recunoștință și de apreciere.

· Începe să îți oferi ție însuți apreciere și credit pentru toate realizările tale, indiferent cât de mărunte sunt acestea. Optimiștii fac automat acest lucru. Străduiește-te să adopți și tu acest obicei.

Cum poți opri zgomotul din mintea ta

Monologul mental negativ te poate conduce la dependențe tocmai pentru a-l putea evita. El reprezintă o formă de dramă. Unii oameni preferă să asculte zgomote puternice exterioare, cum ar fi muzica dată foarte tare, pentru a-și estompa monologul interior.

Din păcate, muzica dată tare (mai ales cea care are versuri agresive) nu face decât să amplifice și mai mult gândurile și sentimentele de teamă, de mânie, de anxietate și de paranoia. Pe de altă parte, muzica liniștită – cea pe care mulți o numesc „de meditație”, „de relaxare”, „zgomotele naturii”, „muzică de spa” sau „de yoga” – îți estompează în mod natural monologul mental și te ajută să te focalizezi asupra priorităților imediate.

Un studiu științific a arătat că muzica de meditație reduce nivelul cortizolului la participanții angrenați într-o sarcină stresantă. Pe de altă parte, el a arătat că muzica heavy-metal crește secreția de cortizol.

Poate că te întrebi: „Bine, dar nu voi adormi și nu voi deveni neproductiv dacă voi asculta muzică de meditație?” Această întrebare este pusă de mintea ta temătoare, o componentă a minții traumatizate care se teme de starea de calm, crezând că teama te va menține în siguranță prin menținerea gărzii ridicate și prin căutarea pericolelor potențiale.

Așadar, mintea temătoare (numită de mulți „ego”) invocă tot felul de posibilități viitoare violente și motive de îngrijorare. Ea este convinsă că hipervigilența este singura modalitate de a te pregăti în vederea unui dezastru inevitabil. Simultan, ea este fascinată de scenele violente din filme, emisiuni și jocuri… inclusiv din realitate.

Mintea temătoare te convinge să te identifici cu oamenii răi și cu intențiile lor, astfel încât să nu devii cândva victima lor. Ea este obsedată de știrile despre terorism, accidente și epidemii, șoptindu-ți la ureche: „Și ție ți se poate întâmpla așa ceva”.

Certurile mentale și imaginarea unor întâlniri agresive cu alte persoane sau a unor scene violente nu reprezintă amintiri sub formă de flash-uri, ci anticipări sub formă de flash-uri ale unui viitor prezumtiv la fel de violent (sau chiar mai violent) ca și trecutul.

Teama de viitor nu reprezintă o amintire post-traumatică de tip flash, ci o anticipare de tip flash a unui viitor prezumtiv la fel de violent (sau chiar mai violent) ca și trecutul. În realitate, tu îți creezi singur acest viitor prin gândurile tale negative.

Pe de altă parte, păstrarea gărzii ridicate, hipervigilența și paranoia nu reprezintă în nici un caz o modalitate de a rămâne în siguranță. Dimpotrivă, aceste mecanisme de autoapărare ne conduc la o nesiguranță și mai mare, căci mintea noastră este deturnată de teamă. Corpul nostru este viu, dar noi nu ne trăim plenar viața, căci suntem obsedați zi și noapte de lucrurile rele care ni se pot întâmpla.

Încercarea de a izgoni gândurile pline de teamă nu face decât să toarne gaz pe foc, căci orice aspect căruia îi opunem rezistență persistă. Cel mai bine este să ne ocolim temerile luând măsurile recomandate în această carte, inclusiv Detoxificarea de Drame prezentată în secțiunea care urmează și tehnicile din capitolele următoare. Studiile științifice au arătat că yoga, meditația, lucrul cu respirația, uleiurile esențiale, spiritualitatea, tehnica de desensibilizare și reprocesare cu ajutorul mișcărilor oculare (EMDR) și psihoterapia cognitivă reduc într-adevăr gândurile pline de teamă.

Dacă îți faci griji la gândul că va trebui să aplici simultan toate tehnicile enumerate mai sus pentru a-ți îmbunătăți tiparele mentale, află că nu este cazul. Practic orice pas pe care îl faci în direcția corectă (către pozitivitate și o sănătate mai bună) te va conduce mai departe decât gândul stresant că va trebui să faci chiar în acest moment toți pașii, și încă perfect, lucru de care mintea ta perfecționistă va încerca cu siguranță să te convingă.

Detoxificarea de Drame

Partea bună a unui proces de detoxificare este că îl poți considera un mecanism temporar, astfel încât mintea ta temătoare nu se va certa cu tine în legătură cu renunțarea pentru totdeauna la o dependență. După procesul de detoxificare vei avea puterea mentală și emoțională de a-ți lua un angajament pe termen mai lung (eventual pe viață).

De regulă, noi asociem cuvântul detoxificare cu eliminarea substanțelor chimice toxice din dieta alimentară. În mod tradițional, detoxificarea înseamnă abținerea de la alcool, țigări, zahăr, cafea și alte droguri. Conceptul poate fi folosit însă inclusiv într-un sens mai larg, dacă ești dependent de substanțele chimice asociate cu stresul și cu plăcerea pe care le secretă creierul și corpul tău.

Așa cum am explicat în partea întâi a cărții, studiile științifice au arătat că în situațiile stresante, organismul secretă dopamină, cortizol, histamină și adrenalină. Cu cât situația este mai stresantă sau mai dramatică, cu atât mai mult sunt inundate creierul și organismul în general cu aceste substanțe chimice care dau dependență.

De asemenea, la ora actuală se știe că organismul are o anumită toleranță la histamină, analogia fiind făcută cu o găleată care poate conține o anumită cantitate de histamină înainte de a da pe-afară. Cu cât viața este mai plină de stres și de drame, cu atât mai plină este găleata cu histamină. Există și alți factori care contribuie la umplerea găleții, cum ar fi poluarea, substanțele chimice, alcoolul, cafeina și murăturile. Atunci când histamina dă pe-afară, apar simptome alergice supărătoare precum balonarea, mâncărimile, curgerea nasului și iritabilitatea.

Prin urmare, Detoxificarea de Drame presupune reducerea nivelului de stres. La fel ca orice altă formă de detoxificare, ea presupune abținerea conștientă de la „consumul drogului preferat” – în cazul de față dramele care dau dependență. Tu îți cunoști deja tiparele dramatice care îți declanșează starea de stres.

Cei cinci pași ai Detoxificării de Drame

1. Fixează o dată pentru începerea procesului de detoxificare. Angajează-te să o respecți bifând-o pe calendarul tău de pe perete sau pe cel din calculator ori de pe telefonul mobil.

2. Stabilește durata de timp pentru procesul de detoxificare. Fii realist, astfel încât să nu fii dezamăgit la sfârșit. Pentru început, o perioadă ideală pentru detoxificare este de trei zile. Dacă totul merge bine, poți mări perioada de timp.

3. Fă-ți o listă cu toate tiparele dramatice de la care dorești să te abții. De pildă, poți lua decizia de a te abține de la următorii factori de stres:

· Privirea filmelor și programelor de televiziune stresante

· Citirea știrilor stresante

· Interacțiunea cu „prietenii” din media socială care te stresează

· Asocierea cu oamenii care „fac valuri”, creând tot felul de drame în apropierea ta (sau chiar în tine)

· Cheltuielile excesive (datoriile sunt stresante)

· Abuzul de alcool sau de droguri

· Jocurile video violente

· Ascultarea de muzică agresivă

· Consumul de alimente și băuturi bogate în histamină

· Consumul de cafeină, nicotină și alte stimulente care creează o stare de anxietate

· Răspunsul afirmativ atunci când de fapt vrei să spui nu

· Amânarea și rămânerea în urmă cu diferite proiecte

· Citirea revistelor despre celebrități (care încurajează dependența de dramă)

4. Dacă ai început procesul de Detoxificare de Drame, practică-l minut cu minut. Cu alte cuvinte, focalizează-te asupra comportamentului tău din momentul prezent; nu te gândi la ce se va întâmpla mâine. Spune-ți: „În acest moment, optez pentru a mă abține de la [descrie factorul de stres de care dorești să te detoxifici].

Observă cum te simți în timpul procesului de detoxificare prin comparație cu momentele cele mai dramatice ale vieții tale.

5. Creează-ți planuri alternative pentru momentele în care vei tânji după drame. Orice dependență presupune gestionarea poftelor la începutul procesului de detoxificare. Pentru a evita recidivarea, este foarte important să ai la dispoziție comportamente sănătoase alternative, cum ar fi:

· Sunarea unui prieten în care ai încredere, a unui terapeut sau a unui sponsor (la fel ca în programul de 12 pași)

· Notarea în jurnal sau în calculator a sentimentelor pe care le simți (poți șterge oricând mai târziu aceste rânduri, pentru a-ți păstra intimitatea)

· Aplicarea întinderilor (așează-te la sol pe un covoraș și aplică o serie de asana-e de yoga, pe care le poți găsi cu ușurință pe YouTube)

· Ieșirea la o plimbare prin natură sau practicarea grădinăritului

· Joaca cu un animal de companie

· O activitate artistică sau creativă

· Angrenarea într-o practică spirituală (cum ar fi rugăciunea, meditația sau participarea la o întrunire spirituală)

· Adunarea lucrurilor din casă de care nu mai ai nevoie și donarea celor mai valoroase dintre ele (celelalte vor merge la gunoi)

· Ascultarea unei muzici de relaxare

· O baie caldă cu sare

· Un masaj

După cum poți vedea, există foarte multe înlocuitoare sănătoase pentru drame, cu mult mai amuzante și mai satisfăcătoare decât acestea din urmă! Ai răbdare cu procesul înlocuirii vechilor pofte nesănătoase cu noile comportamente echilibrate. Orice progres pe care îl faci în direcția unei sănătăți mai bune este pozitiv și conduce la o bunăstare mai mare.

Factorii de declanșare a stresului post-traumatic

Dacă ceva îți reamintește de o traumă, există toate șansele ca acest lucru să îți declanșeze o stare de stres post-traumatic, cu simptomele aferente și cu pierderea simțului identității.

Un factor de declanșare poate fi „generalizat”, reamintindu-ți de o traumă chiar dacă nu a făcut el însuși parte integrantă din aceasta. Un studiu referitor la factorii de declanșare a stresului post-traumatic a ajuns la următoarea concluzie: „memoria traumatică poate fi stocată astfel încât anumiți stimuli neutri care nu amintesc decât vag de o caracteristică a evenimentului traumatic să fie suficienți pentru a declanșa amintirea traumei” (Kostek et al. 2014).

Este important să știi ce factori îți declanșează amintirile traumatice, astfel încât să înțelegi ce se întâmplă atunci când nivelul stresului tău personal începe să crească. Pe de altă parte, dacă te focalizezi prea mult asupra identificării acestor factori, riști să îți amplifici durerea emoțională. De aceea, încearcă să respecți un anumit echilibru.

Factorii declanșatori pot fi externi, cum ar fi o imagine, un sunet sau un miros care îți amintesc de traumă, dar și un loc sau o persoană pe care le asociezi cu aceasta. Cel mai bine este să eviți cât de mult poți factorii externi în perioada procesului de vindecare.

Factorii declanșatori pot fi de asemenea interni. Un simplu sentiment poate fi suficient pentru a-ți reaminti ce ai simțit anterior sau în timpul traumei. Tristețea, mânia, teama sau singurătatea te pot motiva să te folosești de o dependență pentru a le amorți.

Factorii interni pot fi inclusiv „tipare mentale”, de genul convingerii că ți se va întâmpla ceva rău. Spre exemplu, este posibil să crezi că cineva este furios pe tine (fără să fie cazul). Această convingere te poate determina să acționezi într-o manieră nesănătoasă. De asemenea, este posibil să atragi singur realitatea negativă în care crezi, adeverindu-ți astfel temerile.

Factorii declanșatori sunt tipare mentale și emoționale (care pot fi instinctuale, implicând simțul mirosului). Ei pot transcende logica și pot influența direct sistemul nervos, care reacționează ca și cum trauma s-ar petrece în momentul prezent. Uneori, procesul este inconștient, dar cu puțin efort tu poți începe să observi care sunt factorii declanșatori, pentru a-i putea apoi vindeca.

Merită să devii conștient de factorii declanșatori, dar numai atât timp cât nu începi să te temi de ei. Cel mai bine este să îți faci o listă cu metode de destresare pentru situațiile în care te confrunți cu un astfel de factor, cum ar fi: „să mă ridic de la birou și să fac o plimbare de zece minute”, sau „să îmi întind brațele și coloana, pentru a mă elibera de aceste sentimente”.

Ferește-te de scenariile mentale de tip „ce s-ar întâmpla dacă…”

Uneori, noi devenim captivi într-un cerc vicios al gândurilor legate de trecut datorită faptului că analizăm ce s-a întâmplat atunci. Este foarte ușor să cultivăm gânduri negative legate de o traumă, dorindu-ne să fi acționat altfel pentru a crea un rezultat diferit.

Gândurile obsesive de tip „ce s-ar fi întâmplat dacă…?” reprezintă de fapt autoacuzații și forme inutile și nesănătoase de autopedepsire.

Este normal să învățăm din greșeli pentru a nu le mai repeta, dar cramponarea de vinovăție și de rușine nu este productivă. De asemenea, dacă ai fost abuzat când erai copil, amintește-ți că nu ai făcut nimic greșit pentru a cauza acest lucru. Nici un copil nu merită să fie abuzat. Punct.

Vinovăția conduce la autoacuzații din cauza unor acțiuni pe care le-ai întreprins sau nu. Ea nu este sinonimă cu asumarea responsabilității. Vinovăția este o convingere foarte insistentă și un sentiment. Responsabilitatea este un proces mental și o concluzie.

Rușinea este o emoție care te face să crezi că ai o calitate inerent negativă. Defectele tale te fac să te simți stânjenit. Ea conduce adeseori la izolare, din cauza fricii de respingere. De aceea, foarte mulți oameni care se simt rușinați nici măcar nu mai încearcă să socializeze.

Vinovăția și rușinea întunecă strălucirea interioară. Ele estompează lumina vieții și o fac să pară cenușie. De aceea, este foarte important să încerci să le înlocuiești cu alte percepții de sine, mai corecte și mai sănătoase.

Vinovăția și rușinea întunecă strălucirea interioară. Ele estompează lumina vieții și o fac să pară cenușie.

Nu este nimic în neregulă cu tine. Dacă ai făcut o greșeală, nu este necesar să te pedepsești continuu. De altfel, autopedepsirea nu anihilează trecutul. În schimb, tu îți poți schimba în bine prezentul și viitorul prin asumarea unor acțiuni utile pentru tine și pentru alți oameni.

Relația cu timpul

Una din sursele stresului este maniera în care privești și îți gestionezi timpul. De câte ori nu te-ai supărat până acum pentru că ai întârziat sau nu ți-ai respectat un termen limită? Presiunea timpului este o sursă majoră de stres. Tendința cronică de a întârzia poate conduce inclusiv la certuri în cadrul relațiilor.

Creierul stresat se focalizează mai degrabă asupra supraviețuirii și reacției decât asupra planificării și creativității. În cazul stresului cronic, el învață (și se resetează) să se focalizeze exclusiv asupra supraviețuirii și reacției. De aceea, lui îi vine din ce în ce mai greu să își activeze zona cerebrală dedicată conceperii de planuri pentru viitor.

Presiunea temporală constantă își lasă o amprentă grea asupra corpului, creierului și emoțiilor. Iată câteva din aceste tipare și modalitățile de a le vindeca:

- Căutarea aprobării: atitudinea de tip „trebuie să rezolv totul chiar acum dacă nu doresc să am probleme sau să mi se întâmple ceva rău” se naște din dorința de a-ți dovedi valoarea sau de a-i face pe plac unei figuri autoritare reale sau imaginare. De regulă, ea derivă din perioada în care erai mic și încercai din răsputeri să obții aprobarea (acceptarea) părinților tăi. Ca adult, îți poți transforma această dorință de câștigare a aprobării celorlalți într-o dorință sănătoasă de a-ți oferi singur aprobarea. În acest scop, poți face o serie de pași pozitivi, cum ar fi adoptarea unui ritm de lucru echilibrat în locul celui foarte agitat.

- Forțarea: dacă observi că îți începi o frază cu cuvintele: „trebuie să…”, oprește-te și întreabă-te de ce faci ceea ce faci. Cine te forțează? Cine te împinge de la spate? Dacă ai această atitudine, ea arată că sufletul tău respinge activitatea respectivă, care nu este sănătoasă pentru tine. Cel mai bine este să faci o meditație și să îți schimbi atitudinea, astfel încât fie să te simți fericit că faci ceea ce faci, fie să schimbi ceva în ceea ce faci, astfel încât activitatea respectivă să devină mai plăcută, fie să renunți complet la ea.

- Indecizia: gândul că „nu pot decide să fac cutare sau cutare lucru” te poate face să te simți blocat. Dilema existențială a alegerilor referitoare la petrecerea timpului reprezintă sursa multor conflicte interioare. Îți reamintesc în această direcție că neluarea unei decizii echivalează cu luarea uneia… căci atât timp cât nu iei nici o decizie, tu optezi practic pentru a rămâne în starea actuală. Uneori, viața te silește să iei o decizie înainte de a te simți pregătit. În astfel de cazuri, fă ce știi mai bine și încearcă să ții cont de dorințele sufletului tău.

- Neplanificarea din timp: unul din aspectele dependenței de drame este tărăgănarea lucrurilor până când o întâlnire sau un termen limită devin urgente. Tu aștepți până în Ajunul Crăciunului cumpărăturile de cadouri, sau noaptea de dinaintea predării unui raport? Dacă da, acestea reprezintă exemple de stres inutil. Panificarea din timp este o obișnuință nouă care îți poate reduce semnificativ nivelul de stres. O modalitate de a planifica constă în divizarea unei sarcini mari în pași mai mici și în programarea acestora pe calendarul personal. Aceasta este metoda pe care o aplic eu pentru a-mi respecta termenele limită atunci când trebuie să scriu o carte.

- Încercarea de a impresiona: tu te forțezi ca un nebun să produci suficienți bani pentru a-ți cumpăra articole prestigioase? Pe cine încerci să impresionezi? Această obișnuință nesănătoasă și stresantă derivă din dorința de a fi iubit. Pe de altă parte, dacă oamenii te simpatizează numai din cauza lucrurilor pe care le posezi, acest sentiment este unul foarte superficial. Tu meriți să fii iubit pentru ceea ce ești. Cel mai bine este să începi să te iubești tu însuți, inclusiv prin adoptarea unui program mai echilibrat și mai armonios.

- Martiriul: te simți cumva iritat și plin de resentimente pentru că trebuie să faci singur toată munca? Această atitudine este stresantă și toxică, arătând fie că trebuie să cauți modalități de a-ți simplifica viața astfel încât să nu te mai plângi atât de mult pentru tot ce ai de făcut, fie că trebuie să începi să delegi sarcini, cerându-le altora să te ajute.

- Focalizarea asupra viitorului: după o traumă, este natural să îți faci griji că un proces dureros se poate repeta. Pe de altă parte, dacă devii obsedat de teama referitoare la o traumă viitoare posibilă, vei rata bucuria momentului prezent. Acest mecanism face parte integrantă din procesul de disociere post-traumatică prin care scapi din vedere conștientizarea momentului prezent. O metodă simplă și eficientă de reconectare cu momentul prezent este respirația profundă. Inspiră adânc și expiră complet. Observă-ți pulsul. Te simți confortabil sau nu? Ce vezi și ce auzi în acest moment? Focalizarea asupra sentimentelor din momentul prezent și asupra factorilor de mediu te poate ajuta să te centrezi în momentul prezent, și implicit să ai mai multă încredere în acesta și în viitorul tău.

Ieșirea din cercul vicios al stresului și al dramei

Strălucirea noastră interioară se estompează atunci când nu ne mai bucurăm de propria noastră companie. Atunci când avem grijă de noi înșine, când mâncăm sănătos și facem yoga, noi învățăm să ne iubim și să ne apreciem mai mult pe noi înșine.

Îngrijirea de sine este esențială, dar dacă nu te prețuiești pe tine însuți, tu nu îți vei face timp pentru sine. Nici o problemă. La început chiar și cei mai mici pași pot fi utili.

Spre exemplu, devino conștient de tensiunile din maxilare, umeri, stomac și alte părți corporale. Dacă observi vreo tensiune asociată cu stresul, oprește-te din ceea ce faci și acordă-ți câteva momente de răsfăț.

Același lucru este valabil și dacă observi că inima îți bubuie din cauza unui atac de panică sau de stres. Oprește-te din ceea ce faci și fă ceva pentru tine. Iată câteva sugestii:

· Închide ochii și respiră adânc.

· Dacă ai o orientare religioasă, spune o rugăciune.

· Întinde-ți brațele sau partea corporală tensionată.

· Notează într-un jurnal ce gândești și ce simți în momentul de față.

· Roagă un prieten apropiat să îți ofere o îmbrățișare, sau mângâie-ți animalul de companie.

Dacă te simți frecvent anxios, cel mai probabil acest lucru reprezintă un simptom post-traumatic. Așa cum am mai spus, dieta poate amplifica anxietatea. Din fericire, pașii de genul celor enumerați mai sus sau celelalte metode recomandate în această carte te pot ajuta să îți redescoperi strălucirea interioară născută din starea de pace.

*

În capitolele următoare vom analiza o serie de metode naturale care te pot ajuta să te simți mai calm și mai fericit.

Capitolul 6

Alimentația corectă pentru a-ți recupera strălucirea interioară

Potrivit studiilor științifice, oamenii care au experimentat o traumă sunt mai predispuși decât ceilalți să mănânce excesiv, să consume alimente nesănătoase și să evite exercițiile fizice. De altfel, dacă s-au obișnuit să mănânce ori de câte ori se simt nervoși sau emotivi, orice stres din viața lor le poate spori și mai mult apetitul.

Ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, pe măsură ce se îngrașă, oamenii intră în ceea ce oamenii de știință numesc „cercul vicios al stigmatului bazat pe obezitate” (COBEWBS[1]). Cu alte cuvinte, o persoană supraponderală este judecată, tachinată, exclusă și respinsă de ceilalți oameni din cauza formei sale. Stresul și ostracizarea socială dau naștere unei secreții a cortizolului în organism. Acest hormon sporește și mai mult apetitul, făcându-l pe individ să mănânce și mai mult, și astfel să se îngrașe și mai tare. Este un cerc vicios care poate conduce la singurătate, depresie, agorafobie și boală.

Din fericire, ciclul COBWEBS poate fi recunoscut și vindecat.

Cercetătorii au studiat conexiunea dintre reacția de stres post-traumatic la supraviețuitorii adolescenți și adulți ai traumelor, inclusiv la cei care au luptat într-un război, pe de o parte, și apetitul pentru alimente nesănătoase și vulnerabilitatea la abuzul de substanțe pe de altă parte. Spre exemplu, ei au descoperit că numai 12,5% dintre veteranii de război au o greutate normală. Ceilalți suferă de o obezitate clinică sau morbidă (Smith 2009).

Oamenii care consumă excesiv mâncare, alcool sau medicamente sunt de cele mai multe ori supraviețuitori ai unor traume. Așa cum am mai spus, în dizertația mea de doctorat, intitulată Slăbește prin eliberarea de durere, eu m-am focalizat asupra conexiunii care există între abuzurile din copilărie și dezvoltarea tulburărilor alimentare.

În plus, cei care au experimentat o traumă devin adeseori compulsivi. Ei mănâncă, beau și fumează compulsiv, fără să se gândească în mod rațional la consecințele pe termen lung.

În cazul celor traumatizați, o parte din greutatea excesivă poate fi pusă pe seama hormonilor stresului și neurotransmițătorilor, căci oamenii stresați sunt atrași de alimentele la care sunt alergici. La rândul lui, ciclul alergiei îi face să fie din ce în ce mai înfometați, mai anxioși, să experimenteze balonarea și să se îngrașe. Am afirmat în capitolul 4 că unele alimente conțin foarte multă histamină. Ele declanșează reacții alergice în organism, îndeosebi în condiții foarte stresante.

Atunci când consumi alimente și băuturi la care ești alergic, celulele mastocite din corpul tău secretă histamină, mecanismul acestuia de autoapărare împotriva alergenilor. Această substanță chimică generează simptome neconfortabile cum ar fi balonarea, mâncărimile, transpirația profundă, puseurile de căldură, curgerea și înfundarea nasului, senzația de frig permanent, hipertensiune, aritmie, anxietate și depresie.

Este absolut normal să te îngrași atunci când consumi alimente la care ești alergic. Vestea bună este că marea majoritate a oamenilor se însănătoșesc și își pierd greutatea excesivă atunci când elimină alergenii din dieta lor.

Toate alimentele conțin histamină, dar unele dintre ele conțin această substanță chimică în exces sau induc secreția ei de către organism, care devine astfel copleșit. Acest lucru este cu deosebire adevărat dacă ai un stil de viață stresant, căci stresul produce el însuși histamină. Noi suntem alergici în mod natural la stres!

Așa cum spuneam în Prefața acestei cărți, o voce interioară m-a călăuzit să adopt o dietă și un stil de viață sărace în histamină. Prin urmare, m-am decis să mă abțin timp de 30 de zile de la alimentele bogate în histamină, ca să văd cum mă simt. Această schimbare a dietei mi-a limitat destul de mult opțiunile alimentare, determinându-mă să elimin din dieta mea câteva din alimentele mele favorite (care îmi plăceau tocmai din cauza conținutului lor ridicat în histamină).

La numai două zile de la reducerea consumului de histamină, am simțit o energie și o exuberanță specifice tinereții, pe care nu le mai simțisem demult. Mă simțeam bine, eram fericită și eram conștientă că acest efect se datorează reducerii histaminei din dieta mea. La naiba! Sperasem că această dietă nu va da astfel de rezultate, pentru a mă putea întoarce la vechile mele obiceiuri alimentare, care includeau murăturile, dressing-urile cu oțet pentru salatele de spanac, tofu organic și papaya.

Văzând însă că mă simt pe zi ce trece mai bine, mi-am dat seama că o dietă săracă în histamină ar putea însemna pentru mine un nou stil de viață. Există dovezi care arată că vechile alimente bogate în histamină pot fi reintroduse treptat în dietă de îndată ce te-ai însănătoșit, dar numai cu condiția să nu devii din nou dependent de ele (dacă ai înțeles în ce constă cercul vicios al acestor pofte).

Într-adevăr, de-a lungul timpului am constatat că ori de câte ori deviez de la dieta mea și consum alimente bogate în histamină, mă supăr mai ușor și nu mai am aceeași toleranță față de situațiile stresante pentru care o aveam înainte. Acest lucru s-ar putea datora faptului că, la fel ca și cafeina, alimentele bogate în histamină sporesc pulsul inimii. Un principiu al psihologiei sociale numit atribuție afirmă că atunci când pulsul inimii se accelerează, oamenii atribuie acest lucru fie mâniei, fie supărării. Ei presupun că sunt supărați din cauză că le-a crescut pulsul, deși această reacție este pur chimică. Din cauza convingerii lor că sunt supărați, ei chiar încep să se simtă astfel.

Doresc să îți reamintesc că marea majoritate a alimentelor bogate în histamină sunt murate în oțet, tratate chimic sau fermentate. Cu alte cuvinte, ele nu sunt proaspete. Însuși gândul că vitalitatea alimentului respectiv a dispărut demult pare întunecat.

Alimentele bogate în histamină au gusturi care se regăsesc în calitățile yin sau yang întunecate prezentate în introducerea la partea a II-a a cărții: ele sunt acre, amare și intense (dure). Cu siguranță nu sunt luminoase!

Foarte multe alimente bogate în histamină sunt procesate. Ele abia dacă mai amintesc de originea lor naturală, căci sunt conservate și amestecate cu aditivi, conservanți și cu pesticide.

Pe de altă parte, alimentele sărace în histamină sunt neprocesate, debordând de lumină și de forță vitală. Gustul lor are calități ce se regăsesc în lista caracteristicilor yin sau yang luminoase: dulce, hrănitor, delicat.

Interesant este și faptul că marea majoritate a alimentelor bogate în histamină sunt cele pe care medicina chineză tradițională le consideră „fierbinți”, concept care nu se referă la temperatură, ci la reacțiile pe care le declanșează în organism. Ele încălzesc corpul prea mult dacă sunt consumate în exces… mai ales în condiții de stres. Reacțiile fierbinți includ transpirația abundentă și puseurile de căldură, urticariile și mâncărimile. Alimentele „fierbinți” sunt considerate yang.

Alimentele yin sunt considerate reci sau răcoroase, la fel, fără referire la temperatură, ci în funcție de felul în care reacționează organismul la ele. Aceste alimente sunt corelate cu conținutul redus de histamină.

Îți reamintesc în această direcție că lumea competitivă și stresantă este o energie de tip yang, care poate fi echilibrată printr-o dietă yin cu calități mai delicate. Totul ține de echilibru.

Atunci când te simți stresat, și îndeosebi dacă experimentezi simptomele asociate cu histamina despre care am vorbit în acest capitol și în capitolul 4, redu sau elimină din dieta ta alimentele bogate în histamină cum ar fi:

· Carnea conservată și procesată, inclusiv de pui și de pește, îndeosebi fructele de mare, care au un conținut natural ridicat de histamină.

· Produsele lactate fermentate și acrite, cum ar fi smântâna, iaurtul și brânza.

· Produsele de panificație preparate cu drojdie, îndeosebi cele din grâu.

· Orice aliment murat în oțet.

· Vinul roșu

· Orice aliment fermentat

· Produsele din soia procesate

· Aditivii și conservanții

Există puține alimente naturale bogate în histamină: avocado, spanacul, roșiile, vinetele, ardeii iuți, căpșunile, nucile (cu excepția macadamia), semințele (cu excepția chia) și papaya. Aceste alimente au un gust intens, acru sau acid. Totuși, marea majoritate a alimentelor bogate în histamină sunt procesate. Când am luat decizia de a elimina alimentele procesate din dieta mea, am slăbit cinci kilograme în două săptămâni, iar stomacul meu s-a aplatizat. Alimentele procesate îngrașă prin excelență!

Este interesant că multe alimente naturale bogate în histamină fac parte din categoria celor nocturne: roșiile, vinetele și ardeii grași. Acestea conțin glicoalcaloizi și alcaloizi steroizi, care pot declanșa dureri musculare temporare, alte tipuri de dureri, inflamații și inhibarea mișcărilor la indivizii foarte sensibili.

Evită de asemenea orice aliment care conține pesticide. Nu este deloc o întâmplare faptul că organismul nostru secretă histamină ori de câte ori consumăm alimente care conțin pesticide. La urma urmelor, sufixul „cide” provine de la „a ucide”! Ce poate fi mai întunecat decât atât? Nu există nici un fel de lumină în aceste substanțe chimice (și în intenția care stă la baza lor)!

Organismele modificate genetic (OMG-urile) sau alimentele create genetic (GE-urile) conțin pesticidele în însăși structura lor genetică, având potențialul de a cauza alergii. Pesticidele și OMG-urile stresează organismul, care se luptă să elimine aceste otrăvuri din sistemul său. Peste toate, histamina secretată de ele conduce la balonare și la îngrășare!

De aceea, cel mai bine este să consumi numai alimente organice, niciodată OMG-uri. Unii oameni își fac griji legate de produsele organice, dar există modalități de a contracara acest lucru. Cultivarea personală a produselor, cumpărarea direct de la producătorii organici și cooperativele de cumpărători reprezintă opțiuni viabile pentru cumpărarea economică de produse organice.

Majoritatea șefilor de magazine angro ascultă cererile clienților lor de a introduce produse noi, așa că poți solicita supermarketului din zona ta să aducă produse organice proaspete sau congelate. Dacă te gândești cât costă tratarea simptomelor generate de reacțiile alergice la histamină, vei constata că de fapt economisești bani atunci când consumi produse organice fără pesticide.

O notă referitoare la alimentele rămase pentru a doua zi: cu cât un aliment stă mai mult fără a fi consumat (inclusiv la frigider), cu atât mai mult este contaminat el cu bacterii și cu atât mai mult crește conținutul său de histamină. Dacă dorești o dietă cât mai săracă în histamină, nu consuma decât produse proaspete. Singura excepție o reprezintă alimentele congelate, căci bacteriile nu rezistă într-un mediu foarte rece.

Substitute alimentare pentru reducerea conținutului în histamină

În loc de…

Zahăr rafinat

Dressing pentru salată cu oțet

Brânză

Grâu

Cafea

Alcool

Ardei iuți

Cereale din grâu la micul dejun

Paste din grâu

Lactate procesate ce conțin pesticide și aditivi alimentari

Spanac sau rucola

Vinete

Dulciuri

Supe la conservă

Alege…

Zahăr sau sirop de arțar

Ulei de măsline cu sare de mare

Unt din nuci macadamia

Orez, ovăz sau porumb (produse nedospite)

Ceai de mușețel

Băuturi naturale

Sare de mare, oregano, usturoi, salvie sau rozmarin

Fulgi de ovăz cu sirop de arțar

Paste din orez brun

Orez brun

Lapte de macadamia (amestecă într-un blender nuci macadamia sau unt din astfel de nuci cu apă; laptele de ovăz și cel de orez sunt la fel de sănătoase și de sărace în histamină, dar numai dacă nu conțin conservanți și alți aditivi)

Kale

Salate de diferite tipuri

Dovleac

Prăjituri din orez brun cu sirop de arțar și unt de macadamia

Supă proaspătă de legume, făcută cu apă filtrată, piure de legume, usturoi și sare

Băuturi bogate în histamină

Dacă dorim să ne redobândim strălucirea interioară, ceea ce bem este la fel de important ca și ceea ce mâncăm. Ceea ce contează este să absorbim mai multă lumină și să ne ferim de întuneric.

La fel ca în cazul alimentelor, cu cât o băutură este mai proaspătă și mai naturală, cu atât mai bine. Una din cele mai bune alternative sărace în histamină este apa (fără clor sau fluor). De altfel, ea este absolut vitală, căci histamina este secretată de organism atunci când acesta este deshidratat.

Sucurile

Citricele conțin o anumită cantitate de histamină, dar cei care nu duc o viață foarte stresantă le pot tolera cu ușurință. Pe de altă parte, dacă ai o viață haotică, cel mai bine este să îți reduci consumul de histamină prin eliminarea citricelor din dieta ta. Orice aliment acru conține de regulă histamină.

Merele sunt sărace în histamină, așa că sucul organic de mere este o alternativă excelentă de băutură. Este foarte ușor să îți prepari un astfel de suc prin amestecarea merelor cu apă filtrată într-un blender de mare putere. Atât timp cât merele sunt organice și nu OMG-uri, le poți lăsa cu tot cu coajă atunci când îți prepari un suc. Poți folosi de asemenea merele ca agent îndulcitor în supele de legume și în alte preparate.

Cafeina, cacaoa și alcoolul

Să vorbim în continuare și de alte băuturi care dau dependență și care declanșează de regulă reacții la histamină. Nu am nici o îndoială că cel puțin o parte din acestea se numără printre favoritele tale, dar nu este exclus ca acest lucru să se datoreze „euforiei” pe care ți-o dă histamina (la fel ca un drog). Această euforie marcată de energie suplimentară și de plăcere nu durează foarte mult și este urmată întotdeauna de un vid de energie, la care se adaugă și celelalte simptome dureroase despre care am mai vorbit.

Numeroase studii arată că oamenii traumatizați sunt mult mai predispuși decât ceilalți să facă abuz de alcool și de droguri. Au fost făcute studii pe veterani de război, femei care au făcut avorturi, supraviețuitori ai abuzurilor și oameni care au experimentat dezastre naturale precum cutremurele. Trauma modifică chimia creierului și percepția, făcând ca luciditatea să pară înspăimântătoare și prea intensă.

Există o dependență fizică de cafea, cola, ceai cu cafeină și alcool, generată de cramponarea organismului de reacția chimică declanșată de aceste băuturi, la care se adaugă și dependența psihologică.

- În cazul cafeinei, dependența psihologică este dată de dorința de a progresa mai accelerat, de regulă într-o slujbă foarte stresantă care nu îți place cu adevărat. Unii oameni își creează o dependență de cafeină din cauză că sunt foarte competitivi și își doresc să lucreze mai mult pentru a avansa mai rapid. Cei angrenați în reacția de „lingușire” datorită unei traume devin dependenți de cafeină pentru a se forța să facă mai multe pentru a câștiga aprobarea celor din jurul lor.

- În cazul băuturilor cu cacao, moca și roșcove, care sunt și ele foarte bogate în histamină, oamenii devin de regulă dependenți din cauza dorinței de distracție, de a experimenta plăcerea și iubirea. La urma urmelor, ciocolata conține feniletilamină (PEA), o substanță chimică pe care o secretă creierul atunci când te îndrăgostești.

- Alcoolul este foarte bogat în histamină. Chiar și vinurile așa-zis sărace în histamină conțin un procent însemnat din această substanță! Peste toate, vinurile și cidrul conțin sulfiți, care le generează balonare și mâncărimi celor sensibili. Alcoolul produce inclusiv o dependență psihologică, întrucât conferă relaxare, somn și capacitatea de a te simți mai confortabil în situațiile sociale.

Ironia face ca folosirea băuturilor bogate în histamină pentru a face față stresului să amplifice stresul organismului. Hormonii stresului și neurotransmițătorii asociați cu acesta sunt nevoiți să lucreze ore suplimentare pentru a combate alergenii.

Prin urmare, indiferent dacă dependența psihologică se datorează dorinței de relaxare, de accelerare a ritmului, de distracție sau de a te simți iubit… aceste băuturi bogate în histamină reprezintă modalități artificiale de a-ți atinge scopul. Așa cum vom vedea în capitolele următoare, există și alte metode mai naturale de atingere a acestor scopuri. Diferența dintre acestea și primele este că în cazul metodelor naturale sentimentele și senzațiile plăcute persistă.

Dieta generatoare de stres și greutatea corporală

Atunci când îți redobândești strălucirea interioară, tu îți pierzi în mod natural greutatea excesivă. Prin atragerea unei cantități mai mari de lumină în viața ta, arăți și te simți mult mai bine!

Hormonii stresului și dieta bogată în histamină conduc la balonare, la retenția apei și la creșterea greutății. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că grăsimea din jurul stomacului este o consecință a unui stil de viață stresat.

Așa cum am mai spus, partea primitivă a creierului crede că stresul este un precursor al foametei și al lipsurilor. Atunci când ești stresat, corpul secretă mai multe nerupeptide y, care restabilesc starea de calm după un eveniment stresant (așa cum a arătat un studiu realizat în anul 2011 la Universitatea din Michigan). Neuropeptidele y stimulează apetitul pentru carbohidrați și ne fac să ne fie foame chiar dacă abia am mâncat. Studiile arată că după un eveniment stresant ne este foame timp de 6-8 ore, datorită cantității suplimentare de neuropeptide y secretate de organism. Ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, neuropeptidele y determină stocarea grăsimii în celulele din jurul stomacului, pentru ca organismul să dispună de o rezervă suplimentară de energie.

Un stil de viață foarte stresant ne face să poftim la alimente și băuturi bogate în histamină, în încercarea de a ne simți mai bine. Din păcate, singurele rezultate pe care le obținem sunt creșterea în greutate, retenția apei și balonarea.

Oamenii stresați apelează de multe ori la cafea pentru a-și menține nivelul ridicat de energie. S-a dovedit însă că consumul a cinci sau mai multe cești de cafea pe zi conduce la creșterea în greutate și la dificultatea de a slăbi (potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Australia de Vest). Oamenii de știință au studiat de fapt efectele benefice ale cafelei, dar cercetarea lor i-a condus în mod natural la conexiunea dintre cafeină și problemele legate de greutate (Mubarak et al. 2013).

Potrivit studiilor, cafeina stimulează secreția de cortizol, care determină corpul să stocheze substanțele nutritive sub formă de grăsimi, în loc să le ardă pentru a-și procura energia. De asemenea, cortizolul secretat datorită cafeinei amplifică senzația de foame.

Pe scurt, cafeaua nu asistă curele de slăbire, așa cum se credea până nu demult.

Pofta de zahăr

Oamenii foarte stresați tânjesc tot timpul după dulciuri. Acest lucru se datorează hipoglicemiei (cantității reduse de zahăr din sânge) asociate cu producția excesivă de cortizol și cu nefolosirea glucozei personale de către organism.

Consumul de zahăr și de carbohidrați conferă o sporire temporară a nivelului energetic, urmată însă de o prăbușire a acestuia… de regulă după-amiaza.

Dorința de alimente și băuturi dulci apare încă din primele zile de viață. Oamenii de știință cred că noi avem o poftă înnăscută de dulce din cauză că strămoșii noștri se foloseau de acest simț pentru a stabili ce fructe sunt coapte și pot fi consumate. De aceea, este mai sănătos să ne satisfacem pofta de dulce cu fructe decât cu zahăr procesat. Fructele de mango, care conțin foarte puțină histamină, sunt o sursă naturală ideală care ne satisface pofta de dulce. Dacă nu le poți găsi proaspete în zona ta, cumpără mango uscat sau congelat organic… fără adaos de sulfiți și de zahăr.

Vitamina C

Dacă nu ai suficientă vitamina C în organism, corpul tău va încerca să compenseze sporindu-și nivelul de histamină serică. De aceea, este foarte important să îți sporești consumul de vitamina C dacă ești stresat și/sau dacă suferi de o intoleranță de la histamină. Vitamina C este un antihistaminic natural.

În mod tradițional, noi ne gândim la sucul de portocale ca la o sursă foarte bogată de vitamina C, dar cum portocalele sunt la fel de bogate în histamină, le poți înlocui cu alte surse de vitamina C mai sărace în histamină, precum:

· Mango: 60,1 mg/cană (bucăți tăiate)

· Kale: 80,4 mg/cană

· Broccoli: 81,2 mg/cană

Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 90 mg pentru un bărbat adult și de 75 mg pentru o femeie adultă (85 mg pentru femeile însărcinate și 120 mg pentru cele care alăptează). După cum poți vedea, o porție de broccoli, de kale sau de mango acoperă ușor această recomandare. Nu trebuie să uiți însă că procesarea mâncării prin fierbere, uscare, conservare sau congelare reduce conținutul în vitamina C al alimentelor.

Alternativ, poți lua un supliment cu vitamina C. Citește însă cu atenție eticheta și asigură-te că sursa lui este organică, și nu un OMG. Foarte multe suplimente cu vitamina C sunt preparate din porumb convențional și conțin erbicide și pesticide, care amplifică nivelul histaminei din corp și pot conduce la simptome nedorite.

Alimentele care dau dependență sunt alimentele pe care le consumăm în cantitățile cele mai mari

Fiziologia alimentației în exces a fost explicată în capitolul 4. Este important însă să reiterăm concluzia pe care am tras-o atunci: atunci când mănânci sau bei un aliment la care ești alergic, tu ai tendința să revii mereu și mereu la el, căci alergenii pe care îi conține silesc organismul să secrete hormoni ai stresului care dau dependență, inclusiv histamină.

Prin urmare, este posibil să crezi că alimentele și băuturile după care tânjești cel mai mult se numără printre „favoritele” tale, deși în realitate ești dependent de ele ca de un drog. Dependența și plăcerea gustului sunt două lucruri complet diferite:

· Atunci când ești dependent de un aliment, tu simți nevoia să îl consumi într-o cantitate cât mai mare. Ți se pare că nu te poți sătura de el și te temi ca altcineva să nu ți-l ia din față.

· Atunci când savurezi cu adevărat o masă, tu nu te grăbești și te desfeți cu fiecare îmbucătură.

Dacă vei reduce sau vei elimina complet din alimentația ta alimentele și băuturile la care ești alergic, vei constata că îți vei savura într-o mai mare măsură mesele. Perioadele de masă vor deveni mai relaxante și mai puțin stresante.

Dacă