pag. 22-23
Amalgamul realității
Cu ajutorul tehnicii slide-urilor, pe care am descris-o în primul
volum dedicat Transurfing-ului, se poate forma o imagine pe care oglinda
lumii o va preface în realitate. Dar, pe lângă imaginea concretă, ar fi
foarte bine să mențineți în stratul propriu de lume un fond constant
care să vă creeze în permanență o atmosferă favorabilă.
Probabil că ați realizat că dacă vă uitați în mai multe oglinzi,
imaginea dumneavoastră arată diferit. Chipul pare să fie același, dar
fiecare oglindă scoate în evidență alte nuanțe. Acestea sunt slabe, dar
sunt sesizabile: fondul emoțional, starea de spirit și chiar un tip
psihologic. În oglinzi diferite, imaginea reflectată poate să fie de om
bun sau rău, sănătos sau bolnăvicios, atrăgător sau respingător, cald
sau rece.
Ce ar putea produce o astfel de diferență din moment ce suprafața de
reflecție ar trebui să redea impasibil copia identică a aceleiași
imagini? Există totuși o serie de factori care influențează vizibil
transmiterea imaginii. Ca și în cazul fotografiilor, multe lucruri
depind de luminozitate, de fondul color sau de oglinda în sine.
Încă din Evul Mediu s-a vorbit despre farmecul special al oglinzilor
venețiene. Sticla de Veneția era renumită în întreaga lume pentru
calitatea ei uluitoare. Dar nu sticla era cea care îi dădea oglinzii
acea calitate specială. Oamenii realizaseră că, nu se știe din ce motiv,
era mult mai plăcut să te privești într-o oglindă venețiană decât
într-una obișnuită. Chipul reflectat căpăta un farmec aparte.
Se vede treaba că maeștrii din Veneția aveau secretul lor. În
amalgam - compoziția suprafeței de reflexie - ei adăugau aur și de aceea
în spectrul de culori începeau să predomine nuanțele calde.
În același mod putem să ne perfecționăm bucățica noastră de oglindă
duală. Pentru ca stratul nostru de lume să fie confortabil, trebuie să
ne formăm propriul nostru amalgam. Stratul lumii (societății) este
alcătuit dintr-o mulțime de reacții - relații cu noi înșine și cu
diferitele forme de manifestare ale realității înconjurătoare. Din acest
spectru de relații trebuie să separăm o linie principală care să
determine fondul predominant.
Ca factor dominant putem să luăm, de exemplu, următoarea formulă:
”Lumea mea are grijă de mine”. Noi, oamenii, ne exprimăm nemulțumirea
atunci când avem motive, în schimb, când ne merge bine, suntem aproape
indiferenți - ni se cuvine. O facem inconștient, reacționând precum
stridia, din obișnuință.
Și acum haideți să urcăm o treaptă mai sus decât stridia, să ne
trezim și să ne folosim de avantajul că ne putem exprima în mod
conștient atitudinea. Să ne construim un mod de a percepe lumea bazat pe
determinare, conform factorului dominant, și vom vedea cum ... |