Un lucru e sigur cu cocaina: e o mare porcărie. E un drog moale și
plângăcios, la început îți dă o senzație mișto, zău, da” nu ține decât
juma” de oră de sevraj, și la ce preț! Dumnezeule! Cu niște amfetamine
bune cumpărate cu aceiași bani ești luat săptămâni întregi, omule.
Cocaina asta împuțită! E un drog pentru oameni cărora li se pare că sunt
ai consumatori decât sunt de fapt, un drog pentru labagii cu prea mulți
bani, pentru idioții cu ski-jeturi, aspiranți la cluburi private și
fani Onasis. Ce contează la droguri e efectu”, nu mistica lor, nu
stigmatu” și nici cine știe ce idei tâmpite de revoltă romantică; doar
efectu” e important.
Niall Griffiths
Orășelul
de pe coasta vestică a Țării Galilor, Aberystwyth, deși pare un fel de
Macondo mitic și velș, e de fapt un foarte realist cimitir al
disperaților, un punct terminus al oricărei speranțe, o Mecca a
drogaților, alcoolicilor, micilor infractori și curvelor de ocazie,
granița în care Europa se învecinează cu oceanul, dar și cu cea mai
autentică lume posibilă a declasaților. Înfrânți ai vieții și mai ales
foarte tineri, Roger, Malcolm, Mairead, Sioned, Margaret, Paul, Colm,
Laura, Liam, Bill etc. nu au altă alegere decât lenta autodistrugere
cotidiană, prin practicarea tuturor orgiilor evazioniste imaginabile.
Povestea lor doare pentru că este o schiță verosimilă a viitorului ce
amenință tinerele generații. |
Adevăr Divin
