pag. 28-29
...adaptează formei unice a
coloanelor noastre vertebrale. E greu să subliniez! destul acest aspect:
deși oamenii au ales, istoric, plăcerea în locul suferinței - și cine
n-ar face-o? -, epoca modernă este o deviație extremă în istoria
omenirii. Nu doar că ne place confortul creat de noi, suntem dependenți
de el.
De ce confortul indică existența unei probleme? Actualul nostru
nivel înalt de confort reflectă moda folosirii săpunurilor
antibacteriene. Aceste săpunuri înseamnă că suntem expuși la mai puține
bacterii și, prin urmare, suntem mai puțin rezistenți la ele. Da, viața
în zilele de odinioară era mult mai dură și dezordonată, dar avea
efectul secundar pozitiv de a-i fi călit pe înaintașii noștri. Dovezile
în acest sens pot fi văzute în sentimentul exprimat în clasicul anunț al
serviciilor publice britanice, din 1939, din timpul războiului:
”Păstrați-vă calmul și continuați”. Cu alte cuvinte, bombele pot cădea,
însă nu intrați în panică: vedeți-vă de treburile voastre. Astăzi urmăm
direcția opusă. Gândiți-vă la bine-cunoscutul anunț al serviciilor
publice americane contemporane: .Arată că-ți pasă, nu polua”. în inima
acestui mesaj este ideea că oamenii moderni au atât de multe articole de
lux și de confort, încât - hei! - n-am putea măcar să nu le mai aruncăm
pe unde se nimerește și să le aruncăm în schimb la coșul de gunoi? Când
gunoiul cetățenilor e o problemă presantă, știi că societatea a atins
un nivel ridicat de confort material.
Cu toate nenumăratele facilități care ne sunt disponibile azi, am
dezvoltat tendința de a evita disconfortul. Ne repezim la smartphone-uri
în clipa în care suntem lăsați singuri - gata cu plictiseala! Facem fel
și fel de jonglerii ca să ajungem pe cea mai rapidă bandă a
auto-străzii - gata cu așteptările frustrante! Dăm drumul la televizor
de îndată ce ne întoarcem de la muncă - gata, nu avem nevoie de alte
detensionări și eliberări de stres! Ceea ce nu realizează majoritatea
lumii e că atracția aparent naturală spre o viață mai ușoară își are
rădăcinile în evitarea disconfortului. Oamenii care se tem de respingere
socială evită întâlnirile cu alții; oamenii care se tem de eșec, evită
să-și asume riscurile, iar oamenii care se tem de intimitate, dau drumul
la televizor și la e-mail când ajung acasă de la muncă. Evitarea este
problema de căpătâi a timpurilor noastre.
Două tipuri de evitare provoacă probleme pentru oameni: evitarea
plăcerii și evitarea suferinței. La prima privire, poate fi greu de
crezut că, uneori, vrem să stăm deoparte de plăcere, dar cu toții
cunoaștem persoane care nu se pot bucura de distracție pentru că sunt de
părere că există moduri mai bune de a-ți petrece timpul. (Ai putea fi
chiar tu una dintre ele.) în același fel, ne temem că, sărbătorind
fericirea am putea să atragem ghinionul sau că, sărbătorind ceva bun - o
zi de naștere, o promovare, o oră perfectă de cardio kickboxing la sală
-, am atrage prea mult atenția asupra noastră și, prin urmare, i-am
agasa pe ceilalți. Psihologii numesc aceasta descalificarea pozitivului.
Din nefericire, descalificând lucrurile pozitive, pierdem acele momente
neprețuite care sunt componente ale unei vieți bine trăite. Lipsindu-i
pe alții de ocazia de a împărtăși cu noi emoțiile pozitive, relațiile
noastre sociale devin mai puțin intime. Când nu savurăm detaliile
evenimentelor pozitive, devine mai dificil pentru noi să accesăm aceste
amintiri pentru a ne ridica moralul într-o zi cu ploaie.
Cealaltă formă de evitare, de departe mai comună, este întorsul
spatelui la așa-numitele stări psihologice negative, precum mânia și
anxietatea. Acest sentiment reflectă psihologia hedoniștilor din Grecia
antică - rivalii stoicilor din capătul opus al cetății intelectuale -
care susțineau că viața cea mai bună se găsește în... |
Adevăr Divin
