Eros și civilizație
o cercetare filosofică asupra lui Freud
Satisfacerea neîngrădită a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibilă cu limitările impuse de progresul civilizației? Lansată de Freud în celebrul text Disconfort în cultură (1930), întrebarea este reluată peste un sfert de veac de către Herbert Marcuse, eminent filosof din Școala de la Frankfurt. |
35.00 28.00 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Satisfacerea neîngrădită a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibilă cu limitările impuse de progresul civilizației? Lansată de Freud în celebrul text Disconfort în cultură (1930), întrebarea este reluată peste un sfert de veac de către Herbert Marcuse, eminent filosof din Școala de la Frankfurt. În vreme ce Freud oferă un răspuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de către societatea represivă, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivității Civilizației prin forța unificatoare, vitală și ludică a Erosului. Soluțiile de emancipare sugerate de către Marcuse au influențat profund mișcările studențești, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexuală din ultima jumătate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de științele socio-umane, înspre toți cei ce vor să înțeleagă mecanismele alienante ale ”societății abundenței”. |
Cuprins:
Prefață politică ... 11 Prefață la ediția întâi ... 25 Introducere ... 27 PARTEA ÎNTÂI. Sub domnia principiului realității ... 33 I. Tendința ascunsă a psihanalizei ... 35 Principiul plăcerii și principiul realității Reprimare genetică și reprimare individuală ”întoarcerea refulatului” în civilizație Civilizație și lipsă: raționalizarea renunțării ”Amintirea lucrurilor trecute” ca vehicul al eliberării II. Originea reprimării individului (Ontogeneza) ... 44 Aparatul psihic ca unitate dinamică a contrariilor Stadii în teoria freudiană a instinctelor Natura conservatoare a instinctelor primare Posibila supremație a principiului Nirvana Sine, eu, supraeu ”Corporalizarea” sufletului Caracterul reacționar al supraeului Evaluarea concepției fundamentale a lui Freud Analiza interpretării istoriei în psihologia lui Freud Distincția dintre reprimare și ”reprimare suplimentară” Munca înstrăinată și principiul randamentului Organizarea sexualității: tabuurile asupra plăcerii Organizarea instinctelor distructive Dialectica fatală a civilizației III. Originea civilizației represive (Filogeneza) ... 76 ”Moștenirea arhaică” a eului individual Psihologie individuală și psihologie de grup Hoarda primordială: revolta și restaurarea dominației Conținutul dublu al sentimentului de vinovăție întoarcerea refulatului în religie Eșecul revoluției Schimbări în imaginile tatălui și imaginile mamei IV. Dialectica civilizației ... 97 Nevoia de apărare întărită împotriva distrugerii Cerința de sublimare (desexualizare) a civilizației Slăbirea Erosului (instinctele vieții); eliberarea distructivității Progres în productivitate și progres în dominare Controale intensificate în civilizația industrială Declinul luptei cu tatăl Depersonalizarea supraeului; contractarea eului împlinirea înstrăinării Dezintegrarea principiului randamentului V. Interludiu filosofic ... 123 Teoria freudiană a civilizației în tradiția filosofiei occidentale Eul ca subiect agresiv și transcendent Logos ca logică a dominației Protestul filosofic împotriva logicii dominației Ființă și devenire: permanență versus transcendență întoarcerea eternă la Aristotel, Hegel, Nietlsche Eros ca esență a existenței PARTEA A DOUA. Dincolo de principiul realității ... 143 VI. Limitele istorice ale principiului consacrat al realității ... 145 Caracterul învechit alpenuriei și dominației Ipoteza unui nou principiu al realității Dinamica instinctuală spre civilizația nonrepresivă Problema verificării ipotezei VII. Fantasmă și utopie ... 155 Fantasmă versus rațiune Păstrarea ”trecutului arhaic” Valoarea de adevăr a fantasmei Imaginea vieții fără reprimare și angoasă Posibilitatea libertății reale în civilizația avansată Nevoia de redefinire a progresului VIII. Imaginile lui Orfeu și Narcis ... 172 Arhetipurile existenței umane în civilizația nonrepresivă Orfeu și Narcis versus Prometeu Lupta mitologică a Erosului împotriva tiraniei rațiunii-împotriva morții Reconciliera omului cu natura în cultura sensibilă IX. Dimensiunea estetică ... 185 Estetica precum știință a sensibilității Reconcilierea dintre plăcere și libertate, instinct și moralitate Teoriile estetice ale lui Baumgarten, Kant și Schiller Elemente ale unei culturi nonrepresive Transformarea muncii în joc X. Transformarea sexualității în Eros ... 208 Abolirea dominației Efectul asupra instinctelor sexuale ”Autosublimarea” sexualității în Eros Sublimare represivă versus sublimare liberă Apariția relațiilor sociale nonrepresive Munca drept joc liber al facultăților umane Posibilitatea relațiilor libidinale de muncă XI. Eros și Thanatos ... 232 Noua idee despre rațiune: raționalitatea satisfacerii Moralitatea libidinală Lupta împotriva curgerii timpului Schimbarea în relația dintre Eros și instinctul morții Epilog. Critica revizionismului neofreudian ... 246 |
Fragment:
pag. 27-28 INTRODUCERE |