Istoria Cotrocenilor începe cu multă vreme în urmă, dar moșia apare
consemnată în hrisoavele domnești medievale. Domnitorul Șerban
Cantacuzino este cel care a ctitorit Cotroceniul ca reședință princiară
în secolul al XVII-lea, el ridicând casele, o mănăstire și o biserică,
pe locul unui vechi schit, în mijlocul unei păduri seculare.
Ulterior, aici și-au avut reședința Constantin Brâncoveanu, Ioan
Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Alexandru
Moruzi, Ioan Caragea, Tudor Vladimirescu, Barbu Știrbey, Alexandru Ioan
Cuza, dar și Regele Carol I, la scurt timp după sosirea în România.
Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a ridicat, pentru moștenitorii
tronului, palatul modern care se vede astăzi. Cotroceniul avea să devină
reședința oficială a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Aceasta este
perioada istorică de glorie, modernizare și transformare artistică a
palatului. Ulterior, Regele Carol al II-lea și Regele Mihai I au folosit
temporar reședința, anii 1940 lăsând asupra palatului și bisericii
urmele războiului și ale unui cutremur.
Regimul comunist instaurat apoi a schimbat destinația palatului, iar
clădirea a devenit obiect de dispută între Ministerul Artelor și
Ministerul Educației. S-au făcut brutale modificări asupra
interioarelor, multe dintre piesele de mobilier și cărțile bibliotecii
fiind distruse.
La sfârșitul anilor 1970, ca urmare a daunelor provocate de cutremurul
din 1977, dar și a impresiei produse de vizita la Palatul Buckingham,
Ceaușescu a ordonat începerea unor lucrări de restaurare a palatului.
Vechiul palat regal urma să fie amenajat pentru primirea invitaților
străini, iar o aripă nou construită avea să-i fie rezervată chiar
dictatorului.
După căderea comunismului, în 1990, s-a stabilit prin lege că în noua
aripă avea să funcționeze Președinția României, iar în fosta reședință a
Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, s-a deschis oficial, în anul
următor, Muzeul Cotroceni.
În paginile acestei cărți, Diana Mandache arată cum istoria modernă a
Palatului Cotroceni reflectă, ca într-o oglindă, istoria politică a
României. |
Adevăr Divin
