E2

pag. 28-29

...program de la 9 la 5. Am un blog de călătorie (www.george-clooneyslepthere.com), care m-a purtat pe toate cele șapte continente. Am scris despre orice, de la bungee jumping în Noua Zeelandă, până la achiziționarea covoarelor în Maroc sau alegerea cafelei în Nicaragua.
încă nu am sărit cu parașuta, dar trebuie să las ceva și pentru ziua când voi împlini 90 de ani.

Primul pas în iluminarea spirituală: Renunța la puternicul atașament față de realitatea convențională

”Cu topii suntem prizonierii unei povești.” Daniel Quinn, autorul cărții Ishmael

Realitatea nu este ceea ce pare.
De fapt, nu ar fi o exagerare dacă aș spune că tot ce crezi că este real, de fapt, nu este. Fizicienii, de o sută de ani deja, nu știu cum să accepte faptul că viziunea clasică a lui Newton despre lume nu are absolut nicio legătură cu felul în care funcționează lumea în esența ei. Tărâmul subatomic sfidează rațiunea și logica în așa măsură încât majoritatea oamenilor de știință, temându-se să nu-și pună în pericol renumele academic, au ignorat mai mult sau mai puțin faptul că viața nu este câtuși de puțin așa cum pretindem noi că este. De fapt, e atât de ciudat - particule care țâșnesc de te miri unde, timp care încetinește și accelerează, particule ce reacționează și comunică unele cu altele, chiar și atunci când le separă mii de kilometri - încât singurul lucru pe care l-au făcut până acum oamenii de știință cu aceste informații, a fost să dezvolte tehnologii care să ne permită să ne aruncăm în aer unii pe alții, să ne trimitem mesaje pe e-mail, să primim mesaje pe telefon și să luăm cina, pregătită la microunde, în fața televizorului.
Nici măcar cele două elemente fundamentale ale realității fizice - spațiul și timpul - nu sunt ceea ce par. Acești doi piloni ai fizicii nu sunt nimic altceva decât iluzii optice extrem de convingătoare. Fizicieni precum Bernard d”Espagnat, recentul câștigător al Premiului Templeton, în valoare de 1.4 milioane de dolari, ne spun că a venit vremea să schimbăm vechea formulare a legii naturale, cu o perspectivă radical diferită și mai corectă asupra realității - și anume aceea că lumea materială este creată de conștiința însăși.
Chiar dacă orice fizician de pe planetă știe despre universul ăsta ciudat, în care materia apare din nimic și în care electronii pot sări de pe o orbită pe alta fără să călătorească prin spațiul dintre ele, majoritatea au ales să-l ignore, să ridice din umeri și să spună învechita formulă echivocă: ”Mi-e indiferent!”
Și nu pentru că ar fi în negare totală. După cum am mai spus, ei au folosit noua fizică pentru a dezvolta lasere, tranzistoare, superconductoare și bombe atomice. Dar nu sunt în stare nici măcar să înceapă să explice felul în care funcționează această lume cuantică. După cum observa fizicianul James Trefil: ”Am ajuns într-o zonă a universului pe care creierul nostru pur și simplu nu este setat să o înțeleagă.”
Câțiva fizicieni curajoși încep să admită faptul că prețioasele lor ipoteze ar putea fi greșite. Ei recunosc faptul că principiile fundamentale ale realității materiale pur și simplu nu stau în picioare. Ba chiar unii au suficient curaj încât să recunoască faptul că însăși conștiința creează lumea fizică. (După cum spune dr. Fred Alan Wolf, fizician cunoscut...