Fără ajutor, mintea umană e incapabilă să deosebească
adevărul de falsitate, fiindcă este atât de ușor păcălită de haina bine croită
a lupului deghizat în blană de oaie, în strălucirea orbitoare a imaginii și
prezentării. (Interesant e faptul că lupul în blană de oaie calibrează la 120).
Mulți lideri își dezvoltă o imagine publică (percepția) și o reputație care
estompează recunoașterea realității (esența). De asemenea, pentru a complica și
mai mult situația, multe astfel de figuri publice încep ca fiind integri, dar,
mai târziu, nu rezistă popularității și megalomaniei ce rezultă dintr-un nivel
scăzut al conștiinței, care nu îi este cunoscut publicului.
Faptul că ”puterea corupe” este un truism verificabil, iar multe
dintre personajele aparent mărețe ale lumii au decăzut în mod lamentabil.
De la Napoleon, la Hitler și la actualii dictatori și presupuși
”eliberatori”, alături de actualii ”salvatori” și așa-zișii
lideri, cu toții s-au transformat în opusul lor.
Sunt culturi întregi în cadrul cărora imitarea erudiției și a evoluției
spirituale a fost perfecționată într-o asemenea măsură, încât e nevoie de
competență în tehnicile de calibrare a conștiinței pentru a detecta deosebirea.
De asemenea, Internetul etalează oferte nesfârșite pentru o mare varietate de
programe pretins spirituale, care fac promisiuni fanteziste de iluminare
instantanee. E de reținut că toate acestea sunt oferite în schimbul unor
onorarii considerabile, cu ”binecuvântări” și ”puteri”
speciale de vânzare pentru cinci mii de dolari sau chiar mai mult. Este cât se
poate de evident că aceste oferte hrănesc narcisismul egoului spiritual și prin
urmare, trebuie să ne autoapărăm de ele.
Pentru impresionabilul și naivul ego, simplul fapt că o persoană sau un mod de
gândire e ieșit din comun sau promovat la știri îi conferă o aură mistică,
magică, fermecătoare, de credibilitate, care, ulterior, este întărită de vreun
titlu pompos.
Mijloace de protecție
Prin smerenie interioară, căutătorul adevărului ia cunoștință în mod serios de
limitările inerente ale psihicului uman însuși și nu se mai bazează pe
impresionabilul ego personal ca unic arbitru al adevărului. Ideea că această
atitudine se bazează pe realitatea confirmabilă este dovedită de înțelegerea
faptului că, după cum s-a menționat anterior, aproximativ 85% din populația
globului calibrează sub nivelul 200. La nivel colectiv, acest procent
constituie 92% din totalul tuturor problemelor cu care se confruntă omenirea.
În America, procentul oamenilor care calibrează sub 200 este de 55% și are
aceleași consecințe negative asupra societății per ansamblu.
La nivel colectiv, grupurile de populație tind să se stratifice în societate,
iar cele care calibrează sub 200 au fost de-finite ca trăind o
”realitate-substitut” (Pitts, 2004) a ”realității
defectuoase” (Marzeles, 2007).
Chiar și instituțiile integre pot include indivizi lipsiți de integritate și
zone defectuoase de funcționare. Cu toate acestea, organizațiile cu adevărat
responsabile și integre tind să se autocorecteze în permanență; astfel, nu e
întotdeauna necesar să fii perfect, ci receptiv.
Onestitatea admite abaterea sau greșelile și își asumă responsabilitatea
corectării acestora. Întreaga omenire și instituțiile sale se află pe o curbă a
învățării și de aceea, toleranța față de eroarea umană este mai potrivită decât
învinuirea. (În teologia creștină, din punct de vedere tehnic,
”păcatul” este, de fapt, greșeală).
Fermitatea
Câtă vreme semințele autodecepției sunt ascunse în adâncurile minții umane,
ascunse sunt și semințele mântuirii, care sunt inerente câmpului conștiinței însuși.
|
Adevăr Divin
