Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio la Buenos Aires în
1936, descendent al unei familii de italieni, este papa numărul 266 al
Bisericii Catolice și șef al statului Vatican. A fost ales la 13 martie 2013 de
către membrii Colegiului Cardinalilor după renunțarea la pontificat al lui
Benedict al XVI-lea, după a cincea rundă de vot din a doua zi a conclavului.
La douăzeci și unu de ani a fost hirotonisit ca preot iezuit, cristalizându-se
astfel vocația sa religioasă, devreme descoperită, pentru care a abandonat
studiile de inginerie chimică. A fost profesor de literatură și psihologie.
După o bogată activitate ca preot și profesor de teologie, a fost uns de către
Papa Ioan Paul al II-lea, episcop titular auxiliar al orașului Buenos Aires. În
doar câțiva ani și după ce a fost director spiritual și confesor în Biserica
Societății lui Iisus din orașul Córdoba, a devenit Arhiepiscop de Buenos Aires,
cardinal primat al Argentinei și președinte al Conferinței Episcopale.
Din poziția de cardinal a făcut parte din Comisia pentru America Latină,
Congregația Clerului, Consiliul Pontifical pentru Familie, Congregatia pentru
Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, Consiliu Ordinar al Secretariatului
General al Sinodului Episcopilor și Congregația pentru Institutele de Viață
Consacrată și Societăți de Viață Apostolică. Are 77 de ani.
La 13 martie 2013, monseniorul Jorge Bergoglio a fost ales succesorul lui
Joseph Ratzinger pentru a ocupa, sub numele de Papa Francisc, scaunul lui
Petru. Această carte, rezultat al conversațiilor cu Sergio Rubin și Francesca
Ambrogetti, este o confesiune, mărturisită la persoana I, despre evenimentele
ce au marcat viața actualului pontif.
În paginile acestea, într-o manieră deslușită și intimă, Jorge Bergoglio
povestește cum a ajuns familia sa în portul Buenos Aires în 1929,
circumstanțele nașterii sale, cum și-a petrecut copilăria, și cum din pricina
unei grave pneumonii a simțit primele semne ale vocației religioase. Ne
vorbește și despre intrarea sa la seminar, de primele ore predate, de
experiența sa ca profesor de psihologie și literatură... până la apariția
„fenomenului Bergoglio”, după ce Ioan Paul al II-lea l-a uns cardinal.
Bergoglio acceptă să răspundă cu sinceritate și curaj, la întrebările directe
și pătrunzătoare care îi permit să mărturisească modul său de gândire, cu
luciditatea care îl caracterizează și fără să ocolească niciun subiect incomod:
de la cum trebuie să fie trăită experiența rugăciunii, trecând prin celibat și
activitatea pastorală a Bisericii, până la scandalurile sexuale sau opinia sa
despre dictatura argentiniană. |