Sfânta Euharistie este esența vieții și unității Bisericii, viața ei în Hristos. Împărtășirea de Hristos prin Dumnezeiasca Liturghie este una cu prefacerea noastră în mădulare vii și lucrătoare ale Bisericii și/sau ale Trupului tainic al lui Hristos. Faptul că astăzi un număr foarte mic de credincioși se împărtășește cu sfântul Trup și Sânge al Domnului Hristos, arată limpede neînțelegerea semnificației Tainei, a importanței ei în Biserică, sau ca izvor al vieții bisericești. Se uită adesea că Dumnezeiasca Liturghie are în mare măsură un caracter euharistic, de introducere în Taina Bisericii sau a Trupului tainic al lui Hristos; Liturghia mai cu seamă are în vedere nu atât rostirea unor rugăciuni de mulțumire și laudă a lui Dumnezeu, cât unirea deplină cu El. Taina Sfintei Euharistii a fost prorocită de nenumărate ori în Vechiul Testament, instituită în Cel Nou și se săvârșește continuu de Biserică până la sfârșitul veacurilor, ba și în vecii vecilor, într-un chip nou, ca extindere liturgică a chipului actual. Istoria, temeiurile, semnificațiile multiple, simbolurile de care se îmconjoară Taina, chipul săvârșirii ei, tâlcuirile Părinților la textele biblice ce au în vedere Euharistia, sunt cele care alcătuiesc cartea pe care o avem în față. Scrisă de ieromonahul Grigorie, viețuitor la Sfântul Munte, autor a nenumărate lucrări teologice, ea constituie un ajutor de mare preț celor mai mulți credincioși mai puțin familiarizați cu viața liturgică de veacuri a Biericii. Prin concluzia și limbajul ei accesibil, constituie totodată o replică la literatura academică din domeniu, mai greu accesibilă și puțin cunoscută astăzi multor cititori. Dar poate meritul ei cel mai mare e acela de a scoate de sub obroc lumina scrierilor Sfinților Părinți care au scris despre Sfânta Euharistie, o lumină ce se vrea a risipi prejudecățile multor credincioși, care, neînțelegând semnificația Tainei, socotesc, dintr-o oarecare falsă evlavie, că e bine să se împărtășească mai rar, pentru a nu-și lua oarecare osândă. ◘ Editorii
|