| „Imaginea
acestui poet nedreptățit de destin s-a așezat, în timp, acolo unde
critica literară preconizase că se va fixa. Un precursor, dar nu un poet
actual prin toate segmentele operei sale, un talent viguros, dar mai
puțin un model de urmat, un rebel, dar în interiorul comunismului, Labiș
va rămâne mai mult prin ceea ce ar fi putut fi decât prin ceea ce a
fost cu adevărat. Totusi, si prin ceea ce a fost, el a jucat un rol
insemnat in supreavietuirea poeziei romanesti, in perioada cumplita a
stalinismului literar, ca si in revenirea ulterioara la modelele
interbelice, la modernitate. Incercarile de recuperare a operei sale
postume, benefice pentru cunoasterea mecanismelor interioare ale
creatiei labisiene, nu vor modifica, banuiesc, imaginea sa critica.
Important este insa ca opera sa mai poate fi citita si astazi, ca zeci
de poezii ale sale nu sunt datate, ca intalnim in ele, chiar daca nu pe
deplin formata, o voce poetica suficient de clara si de distincta, de
autentica, in raport cu poetii generatiilor anterioare si cu cei care
vor veni dupa el. Iar daca noile generatii nu mai poetizeaza dupa
modelul Labis, sunt sigur ca poetii romani din anii ce vin vor medita
mereu la destinul atat de nedrept al acestui talent urias, ca si la
ravna lui poetica, in urma careia a ramas, pana la urma, o opera
insemnata in literatura noastra postbelica. Poezia lui Nicolae Labis
este dovada vie ca sacrificiul sau n-a fost in zadar.“ |
Adevăr Divin
