• Cum mai poate răspunde teologia ortodoxă la provocările
formulate astăzi, în epoca sfârșitului metafizicii?
• Ce înseamnă postmodernismul, onto-teologia și gândirea slabă?
• Care sunt soluțiile pe care Tradiția Bisericii le mai are la îndemână
pentru a mărturisi adevărul kerigmei apostolice într-o lume culturală care își face
pierdute rădăcinile sale spirituale creștine?
• Cum pot fi întâmpinate subiectivismul hermeneutic și relativismul modern
aplicate religios?
• Ce șanse mai are credință în fața culturii de astăzi și de ce
secularizarea nu reprezintă împlinirea creștinismului?
Volumul de față încearcă să răspundă la toate aceste întrebări prin
apelul la teologia apofatică și să arate că, în definitiv, teza depășirii metafizicii,
susținută de gândirea slabă – teză printre ale cărei consecințe teologice se
întâlnesc renunțarea la morală, dogmatică, Biserică și Tradiție – poate fi la
rândul ei depășită.