Operele de arta își datorează notorietatea modului în care sunt percepute de privitor, în special de cel profesionist. Odată cu transformările petrecute în domeniul artelor vizuale de-a lungul timpului s-a schimbat și felul în care publicul a receptat și interpretat lucrările de artă. Volumul își propune o introducere în teoriile artei moderne și contemporane, cu accent pe relația dintre subiectul receptor și opera de artă, din perspectiva relațiilor de putere, a retoricii vizuale și a structurilor dorinței. Istoricii si criticii de arta, esteticienii, precum si artistii din noile generatii vor gasi aici conceptele si teoriile care au influentat decisiv studiul imaginii in ultima jumatate de secol, explorind diverse tipuri de analiza critica a vizualitatii.
Cuprins:
Introducere. Teoria artei ca teorie critică a vizualității Percepție și vizualitate: estetica, teoria artei și cultura vizuală „Cartezianismul simbolic* și descentrarea subiectului privitor De ce arta modernă și contemporană? Ce conține acest volum și cum poate fi utilizat? Conflictul interpretărilor: care dintre aceste teorii este mai adecvată?Imagine, societate și ideologie: teoria social-critică a artelor vizuale Sursele marxiste ale teoriei social-critice Opera de artă ca produs social: munca aliena(n)tă și fetișismul mărfii Artă și muncă Artă și ideologie Naturalizarea ideologiei: imagini și „mituriImagine și interpelareExperiența estetică în epoca reproductibilității tehnice a imaginii: Walter BenjaminTehnologia modernă și ontologia operei de artă Artă, atitudine critică și angajament politic Transformările percepției estetice în modernitate Transformarea conceptului de experiențăFascinația mărfii și critica ideologiei Autonomia operei de artă în epoca industriei culturale: Theodor AdornoIndustria culturală și autonomia artei Critica industriei culturale: avangardă, reificare formală și kitsch De la opera de artă la comercializarea experienței esteticeAdevărul artistic și critica aparentei estetice Imaginea-ecran: teorii psihanalitice ale artei și reprezentării vizuale Moștenirea psihanalizei freudiene: elemente de estetică și teoria artei Psihanaliza freudiană și analiza imaginii Subiectul divizat: Eu, Supraeu, Sine Un alt model al creației artistice: sublimarea și travaliul viselor Reprimare, fetișizare și trauma Evenimente traumatice: funcția cathartica a artei Doliul, melancolia și straniul Revizuiri și limitări între psihanaliză și semiotică: teoria lacaniană a privirii și subiectivizării Procesul de structurare a subiectivității: triada Simbolic-Imaginar-RealPrivirea ca mecanism de subiecți vizare Ecranul și privirea cinematică Dincolo de plăcerea estetică Colapsul simbolizării Informul și abjecția Sublimul realului Imagine și semn: teorii structuraliste ale artelor și reprezentării vizuale Lumea ca univers de semne Imagine și semn Structura și funcțiile semnului Icon și index în arta modernă Lingvistica structurală Mesaje și coduri Semioza și analiza structurală a artelor vizuale Colajul ca metalimbaj vizual Indexicalitate și codificare în imaginea fotograficăExpansiunea sculpturii și structura câmpului artistic postmodern Sisteme și texte: analiza structurală a obiectului artisticEstetica sistemelor: opera de artă ca „software” Opera deschisă Imagine și text: teorii poststructuraliste ale artelor și reprezentării vizualeInstabilitatea semnului vizual și disolutia operei de artă Ce este poststructuralismul Primatul textului și „moartea autorului” Estomparea afectului și fragmentarea subiectivității Asemănare și similitudine Disoluția binomului copie-original: simulacru și simulare Hiperrealism și simulare Simulaționism și recodificare Instabilitatea semnului în cadrul gândirii poststructuraliste Imagine și intertextualitateDe la operă la (inter)text: plăcere vs juisare Arta contemporană ca (inter)text De la bricolaj la postproducție Foststructuralism și postmoderaism: constituirea „noului” și problema originalității Ideea de originalitate in pictura modernistă Citare, parodie și transformare a arhivei culturale Apropriaționismul și critica originalității Pierderea originii: fragmentare și alegorie Deconstrucția prezenței Text și context Operă și încadrare Imagine, discurs, putere: analiza critică a discursului și a spațialității Arheologia discursului și genealogia puterii: Michel Foucault „Savoir/pouvoir” : discursul estetic și analiza puteriiSubiectul ca efect discursiv Ce este un autor ? Instituțiile artistice ca aparate disciplinare Modelul panoptic generalizat Biopolitică și bioputere Utopie și heterotopie Discursul și arhiva Practicile disciplinare și noțiunea de realism fotografic Muzeul de artă ca dispozitiv ortopsihic Muzeul și logica arhivei Critica instituțională Normalizare și rezistență: corpul drept câmp de luptăLimitări și critici ale gândirii foucaultiene Spațiu, putere, teritoriu: Deleuze-Guattari și gândirea nomadăTeritoriu, spațiu striat/neted, rizom Spațiu, loc și subiectivitate: „geografii relaționale” Producția semiotică a spațiului urban Reprezentare și participare: teorii critice ale artei în spațiul publicArtă și comunitate: de la reprezentare la interacțiune și apoi la participare Spațiu, loc, comunitate: transformările practicilor artistice „site-specific” „Turnura colaborativă” Estetica relațională: de la obiecte la relații sociale Funcția socială a artei Opera de artă drept creație relațională Forma relațională Judecata estetică Convivialitate construită Critici la adresa esteticii relaționale: antagonism și disensiune Estetica dialogica: arta, comunicare si comunitateGlobalizare si reprezentare a identitatii: teoria postcoloniala a artelor vizualePolitici ale identitatii si reprezentarii culturaleEsentialism si antiesentialismOrientalism si exotizareEurocentrismul si vocea subalternuluiGlobalizare si localitateArtistul ca etnografIdentitate nationala, esentialism strategic si emancipareIdentitate hibrida si traducere culturala
Adevăr Divin
