Studii științifice riguroase au arătat că oamenii care experimentează
anxietate au o viață mai lungă decât cei care nu experimentează
anxietate, cu condiția ca din această ecuație să se elimine anxietatea
patologică.
6. Privire evoluționistă asupra anxietății, studiul
comportamentelor animalelor arată că mai multe specii de animale
prezintă reacții situaționale care pot fi asimilate anxietății pentru că
sunt însoțite de modificări fiziologice și comportamentale asemănătoare
omului anxios, precum frecvența cardiacă crescută, respirație rapidă,
neliniște, vigilență crescută, comportament de evitare sau fugă etc. Așa
cum au demonstrat oamenii de știință care se ocupă cu evoluția
comportamentului animalelor și adaptarea lor la mediu, anxietatea este o
emoție care pregătește animalele pentru a detecta și a face față
amenințărilor care ar pune în pericol supraviețuirea speciei. La fel ca
și la om, anxietatea și frica fac parte din sistemul de detecție a
semnalelor amenințătoare din mediul înconjurător. Cu cât animalele sunt
mai complexe, această reacție de alarmă este mai nuanțată, mergând de la
reacția de retragere, reacția de speriere sau reacția „luptă-sau-fugi”
la modalități mai nuanțate, care la om au fost selecționate genetic de-a
lungul evoluției și cuprind categorisirea și ierarhizarea pericolelor,
anticiparea lor și modelarea răspunsului. Rafinarea răspunsului anxios
la om s-a făcut cu prețul posibilității apariției unor manifestări care
prin amplitudinea lor pot deveni maladaptative, patologice.
7. Anxietatea ca tulburare psihică. Anxietatea este
patologică, adică devine o problemă de sănătate atunci când (i)
intensitatea ei depășește nivelul convențional, normal, (ii) durata ei
este disproporționat de mare față de situația care a produs-o, și (iii)
interferează cu viața zilnică a subiectului, respectiv se constituie
într-o problemă pentru viața familială, profesională și socială a
acestuia. Există mai multe feluri de tulburări anxioase, fiecare din ele
constituindu-se în entități clinice separate, respectiv au simptome și
criterii de diagnostic specifice, evoluție clinică caracteristică,
tratament particular și o răspândire diferită în populația generală.
Studiile despre răspândirea tulburărilor anxioase au arătat că peste 25%
din populația generală prezintă o tulburare anxioasă în decursul
vieții.
7.1. Tulburarea de panică este caracterizată de apariția
bruscă, neașteptată, a unei frici intense asemuite unei spaime excesive,
acompaniată de alte simptome, mai mult sau mai puțin caracteristice,
dar fără o cauză evidentă. Este ceea ce se numește ”atacul de panică”,
atac care apare ca un fulger pe un cer senin. Acest episod durează de la
câteva minute până la maximum 2 ore, după care starea emoțională a
subiectului revine la normal. Simptomele caracteristice care însoțesc
atacul de panică sunt: lipsa de aer, senzația de sufocare, bătăile
rapide de inimă (palpitații), tremurăturile, transpirația, greața sau
alte tulburări digestive, amețeala, neliniștea, dezorientarea, fiorii
reci, frica de moarte, frica de a înnebuni sau de a pierde controlul. Cu
toate că apare ”din senin”, atacul de panică are situații sau locuri
care îi favorizează apariția. Aceste situații sunt apoi cu obstinație
evitate de subiect, pentru că una dintre caracteristicile esențiale ale
tulburării de panică este frica lui de a avea un alt atac de panică,
care îl conduce la un comportament de evitare a condițiilor/situațiilor
care l-ar putea expune la risc. Aici este vorba de a-i fi frică de frica
atacului de panică, frica înspăimântătoare de a pierde controlul, de
moarte iminentă prin atac de inimă sau atac cerebral, frica de a se face
de râs, frica de a trăi ceva ireal și straniu, de a înnebuni.
În general se poate spune că atacul de panică poate fi de trei
feluri: (i) atacul de panică care apare total neașteptat și nelegat de
nicio cauză evidentă; (ii) atacul de panică care apare imediat după
expunerea subiectului la o situație de care pare a fi legat și (iii)
atacul de panică care este doar predispus de anumite situații, externe
sau interne subiectului, precum atacul de panică care apare într-o
încăpere prea... |