Bucureștenii uită adeseori că trăiesc într-un oraș frumos. Așezare cu prea puțin noroc, București a înfruntat, în cei peste 550 de ani de existență, vitregia istoriei și nu mai puțin pe cea a inexorabilului geografic, invaziile, cutremurele, incendiile și nesocotința oamenilor.
A dăinuit. Abia acum 150 de ani a început să-și contureze un chip, ale cărui trăsături s-au compus organic. Au apărut case, străzi, cartiere cu o identitate bine definită, expresii ale gândirii, idealurilor, gustului unui moment.
Mărturii ale talentului unor arhitecți, care și-au însemnat, prin opere de valoare, locul în istoria arhitecturii românești.
O asemenea personalitate face obiectul studiului publicat în acest volum.
Membru al unei dinastii de arhitecți, creator al unor clădiri care s-au constituit în podoabe ale orașului, Ion D. Berindey a lăsat o operă a cărei complexitate și frumusețe se cuveneau a fi investigate.
Arhitectul și-a găsit cronicarul în persoana tinerei arhitecte Sidonia Teodorescu, care a dedicat marelui înaintaș o monografie amplă.
Așternut pe paginile acestui volum, rod al unor cercetări asidue și îndelungate în arhive, biblioteci și colecții publice și particulare, studiul aduce date noi, necunoscute nu numai marelui public, ci și specialiștilor, privitoare la creația lui Ion D. Berindey.
De la descoperirea paternității, anterior necunoscute, a unor clădiri importante, la analiza arhitecturală a monumentelor și la prezentarea structurată a biografiei arhitectului, această carte conține tot ceea ce este necesar unui iubitor al arhitecturii și al Bucureștilor pentru a înțelege contribuția lui Ion D. Berindey la dezvoltarea arhitecturii în România și la făurirea identității Capitalei ei.
O lucrare strict necesară în aceste zile de atac masiv asupra patrimoniului monumental al orașului, amenințat cu pierderea documentelor sale construite, ferestre către viața antecesorilor noștri, mereu deschise, unice în autenticitatea lor. Cu pierderea rădăcinilor care îl susțin în speranțele sale de dezvoltare viitoare.
O carte de citit, de recitit și de ținut minte.
Ion D. Berindey
Fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831-1884), Ion D. Berindey (1871-1928) a absolvit Școala de Arte Frumoase din Paris în anul 1897, urmând, în cei 30 de ani de carieră, să fie autorul unui număr impresionant de clădiri impozante, dintre care unele au devenit în timp adevărate mărturii ale construirii trainice la începutul secolului XX: Palatul Cantacuzino, casa George Assan, Sindicatul Ziariștilor, casa și observatorul Vasile Urseanu, casa Toma Stelian în București, hipodromul de la Băneasa, Palatul Cantacuzino de la Florești, Palatul Culturii din Iași. |
Adevăr Divin
