Adevăr Divin
Rețete de post și Sărbători creștine
| Recomandăm cu bucurie ca tot creștinul să postească atunci când e post și să țină sărbătorile Bisericii noastre săvârșind rugăciuni și fapte de milostenie, folosind pentru o viață alimentară echilibrată această carte de rețete. |
12.00 11.16 RON (Stoc 0)
Indisponibil
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Cartea de față reprezintă un îndemn la păstrarea tradiției creștine românești culinare cu profunde rădăcini în cultul Bisericii (ex. Colivă, mucenici, pască, cozonac etc). Ne bucură faptul că în această lucrare sunt redate texte biblice cu privire la sărbătorile creștine, încât cititorul va descoperi dimensiunea duhovnicească e evenimentului, precum și îndemnul la dărnicie față de invitații de la masă. Așa se face că, atât în post cât și în zilele de dulce, românul creștin folosește darurile lui Dumnezeu din această lume cu gândul și în comuniune cu El și oamenii. Recomandăm cu bucurie ca tot creștinul să postească atunci când e post și să țină sărbătorile Bisericii noastre săvârșind rugăciuni și fapte de milostenie, folosind pentru o viață alimentară echilibrată această carte de rețete. P. S. Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al |
Cuprins:
INTRODUCERE CE SPUN MAEȘTRII BUCÃTARI DESPRE: SIMBOLURI CREȘTINE ÎN BUCÃTÃRIA ROMÂNEASCÃ REȚETE PENTRU LÃSATUL DE SEC REȚETE DE POST POSTUL PAȘTELUI MASA CU PEȘTE PENTRU FLORII SÃPTÃMÂNA PATIMILOR MASA DE PAȘTE LEGENDE DESPRE CRÃCIUN OBICEIURI ȘI TRADIȚII PREPARATE TRADIȚIONALE DIN CARNE DE PORC MASA FESTIVÃ DE CRÃCIUN Alte rețete tradiționale |
Fragment:
POSTUL PAȘTELUI și sărbătorile creștine cuprinse în post
Sărbătorile (Săptămâna Mare) Sărbătoarea azimilor să o păzești: șapte zile, cum ți-am poruncit Eu, să mănânci azime, la vremea rânduită în luna Aviv, căci în luna Aviv ai ieșit tu din Egipt. Șase zile lucrează, iar în a șaptea să te odihnești, chiar în vremea semănatului și a secerișului să te odihnești. Șase zile să mănânci azime și a șaptea zi să fie o adunare de sărbătoare în cinstea Domnului Dumnezeului tău; să nu faci nici o lucrare în ea fără numai cele pentru suflet. Ieșirea (Exod) 9 martie - Cei 40 de mucenici din Sevastia PAȘTELE Păzește Aviv și prăznuiește sărbătoarea Paște lui în cinstea Domnului Dumnezeului tău; căci în luna Aviv te-a scos Domnul Dumnezeul tău din Egipt, noaptea. Să junghii Paștele Domnului Dumnezeului tău din vite mari și din vite mărunte, la locul pe care-l va alege Domnul, ca să fie numele Lui acolo. Să nu mănânci în timpul Paște lui pâine dospită; șase zile să mănânci azime, pâinea durerii, ca să-ți aduci aminte de ieșirea ta din pământul Egiptului în toate zilele vieții tale, căci cu grăbire ai ieșit tu din pământul Egiptului. Deuteronom 16:1-8 Sfântul și Marele Post, care se mai numește și postul patruzecimii, Păresimile, Postul Paștilor, este rânduit pentru curățirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie și împărtășirea cu Sfintele Taine. El închipuiește postul cel de patruzeci de zile al Mântuitorului. Ține șapte săptămâni. Stă în legătură cu Paștile, sărbătoare cu dată schimbătoare. De aceea, începutul acestui post este arătat în calendarul fiecărui an. În acest post nu mâncăm: carne, ouă, brânză. De asemenea postim de pește, vin și untdelemn. Mâncăm deci numai bucate fără unsoare (ULEI, legume și poame. MÂNCÃM UNTDELEMN ȘI DEZLEGÃM LA VIN: Sâmbăta și Duminica, în ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la 9 Martie Sfinții 40 de Mucenici, la Buna-Vestire, când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor. MÂNCÃM PEȘTE: Buna- Vestire - 25 Martie și în Duminica Floriilor. Cu deosebită evlavie se cuvine să postim în săptămâna de la începutul Postului Mare și în săptămâna Patimilor. Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post: Luni și Marți se mănâncă numai o dată pe zi - seara - pâine și apă. Iar în săptămâna Patimilor, în afară de Joi când facem două mese, se mănâncă la fel, Vineri și Sâmbătă e post desăvârșit. Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn și să bea vin în Postul Mare. 9 MARTIE - CEI 40 DE SFINȚI MUCENICI DIN SEVASTIA Acești 40 de mucenici au trăit pe vremea crudului împărat Licinius, fiind ostați vrednici și viteji în războaie. Ei slujeau la oaste în cetatea Sevastiei. Conducătorul oastei era Agricola, păgân crud și nemilos, care, aflând că aceștia sunt creștini, i-a chemat la el și le-a cerut să jertfească zeilor. Ostașii s-au opus cu curaj, spunând că ei slujesc Împăratului din ceruri, și nu vrăjmașilor lui. Au fost trimiși în temniță, apoi au fost aruncați într-un iaz înghețat, căci era iarnă, și puși ostași de pază pe margini, ca nimeni să nu iasă din iaz. După o noapte petrecută în iaz în rugăciune, a doua zi creștinii erau încă vii. Văzând acestea, temnicerul care îi păzise a crezut în Hristos și a sărit singur în iaz, mărturisind că este creștin. Au fost scoși din iaz, li s-au sfărâmat gleznele cu ciocanele și au fost arși de vii, trecând la Domnul, în ceata mucenicilor. În amintirea jertfei lor, creștinii sărbătoresc ziua colacilor și a celor 40 de pahare: colacii de pâine și vinul sunt alimente primordiale, semnificând permanența prețuirii pentru cei 40 de sfinți din Sevastia Măcinici moldovenești (9 martie) 1 kg făină, J Linguriță cu sare, 1 cană cu uLei, 2 căni cu sifon sau apă minerală, drojdie de bere cât () nucă mare, 300 g nucă măcinată, 300 g zahăr tos, 2-3 Lingurițe cu miere. Se face un amestec omogen din sifon, ulei și sare, se adaugă încet făina, se încorporează folosind o lingură de lemn. Se înmoaie drojdia cu zahăr, se toarnă peste aluat, se încorporează repede și se lasă la dospit După 1/2 oră aluatul se frământă cu mâna pe planșetă înfăinată și se fac suluri subțiri din care se răsucesc opturi (888) care se pun pe tava aragazului (neunsă) și se coc la foc potrivit 1/3 oră, se întorc și se rumenesc și pe față. Se face un sirop din 1/2 1 apă și 1 cană cu zahăr tos care se fierbe 10 minute și se toarnă fierbinte în tavă și se lasă așa, cu focul stins, cel puțin 10 minute. În acest timp se subțiază mierea cu apă caldă, se scot măcinicii, se trec prin miere, apoi prin nucă măcinată și se pun pe platouri mari, depărtati unii de altii. Se servesc calzi, dar si reci. Măcinicii din aluat de cozonac se fac în același fel, doar că nu e nevoie să fie însiropați. Măcinici muntenești (9 martie) 1/2 kg mucenici mici și uscați din comerț, 300 g nucă, 1 lingură cu scorțișoară, 1 lingură cu sare, 300 g zahăr tos, 1 l și jumătate apă caldă. Se pune la fiert apa în vas mare și curat, se adaugă colăceii în formă de 8 când apa ajunge la punctul de fierbere, se pune sarea necesară și se fierb 1/4 oră la foc domol. Se încearcă un colăcel - trebuie să fie moale, dar să nu se desfacă, apoi se pun scorțișoara și zahărul, se mai fierb împreună 5-10 minute și se stinge focul. Nuca se pune atunci când se servesc măcinicii direct în farfurie. Sunt buni de pe o zi pe alta Colac 1 kg făină albă de grâu, 1/2 l apă caldă, drojdie de bere cât 1 nucă, 1/2 linguriță cu sare. Colacul se obține din aluat de pâine: făină albă de grâu (fără tărâțe și neghină) frământată cu apă caldă, drojdie de bere și puțină sare. După ce stă la dospit, aluatul se împletește sul și se leagă la capete în așa fel ca mijlocul să rămână gol. Pentru a fi mai arătos colacul se poate face din două suluri de aluat puse unul peste celălalt. Este folosit la pomeniri În zilele destinate cultului morților: pomenirea de 1 an, pomenirea de 7 ani etc., ca și În sâmbetele Sărindarului. Sărindarul este slujba oficiată de preot În fiecare sâmbătă din postul Paștelui, când se pomenesc morții și se face colivă de grâu nu de către gospodine, ci de către femeile care lucrează pentru biserică. Calitățile sufletești și morale ale celor care frământă aluatul (de obicei femei trecute de a doua tinerețe) se transmit pâinii, care se va împărți împreună cu vasul cu pomană În unele regiuni aluatul se înnobilează cu stafide și puțin zahăr. Colacii mai mici (colăceii) se dau și colindătorilor la Crăciun sau, acolo unde se respectă tradiția, se pun în coarnele boilor când gospodarul iese cu plugul la arat primăvara Prescură 1 kg făină albă de grâu, 1/2 l apă caldă, drojdie de bere
cât Prescura este o pâine mică În formă rotundă sau În formă de cruce, preparată din aluat dospit. Se prepară numai din făină albă și se folosește În biserică pentru a obține anafura sau cuminecătura de Împărtășanie, Împreună cuvinul sfințit. Viața celei care frământă aluatul trebuie să fie ”iertată” de ispitele zilnice: cârteala, clevetire a, zgârcenia, lăcomia, sexul etc. Acestea sunt femei văduve sau în vârstă, cu o viață exemplară recunoscută de comunitate și de preot În zilele noastre colacii și prescurile sunt preparate în brutării, dar repectându-se regulile amintite mai sus. 25 MARTIE - BUNA VESTIRE 26. Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, 27. Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria 28. Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. 29. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? 30. Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. 31. Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. 32. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. 33. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit 34. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? 35. Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema 36. Și iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și are fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea Pag. 85 – 89 |