Boala tuturor oamenilor pe care o vindecă Ortodoxia este „starea de cădere a omului (nefunctionarea sau subfunctionarea energiei mentale a omului - inexistenta comuniunii cu Dumnezeu, a rugăciunii neîntrerupte, a liturghisirii mintii în inimă) și, în același timp, a întregii zidiri, care suferă împreună cu el.Lăuntric omul este înzestrat cu trei sisteme de memorie:I. Memoria celulară (ADN) - stabilește totul în organismul umanII. Memoria celulară encefalică - funcțiunea creierului - reglează legătura noastră cu noi înșine și mediul înconjurător. Rațiunea (logica) are acest spatiu de desfășurare. Prin această lucrare rațională, misticii scriitori au putut să descrie cele pe care le trăiau la nivelul inimii ca experiențe mistice (viată duhovnicească). Trebuie reținut că „mintea și rațiunea nu sunt identice din punct de vedere ortodox, deoarece rațiunea (logica) se exercită în creier, pe când mintea în inimă”, cum vom vedea în continuare;III. Memoria inimii sau a minții - lucrează în inimă (centrul conștiinței noastre). Inima are atât o funcție naturală (fizică) de pompare a sângelui, cât și o funcție supranaturală (spirituală, suprafizică) ca spațiu de comuniune cu Dumnezeu, adică cu energia Lui necreată: „ energia minții în inimă se numește funcțiunea mentală a inimii... [care] se realizează ca rugăciune neîntreruptă [I Tes. 5,17] a Duhului Sfânt in interiorul inimii [Gal 4,6; Rom. 8,26] și este numită de Sfinții Părinți aducerea aminte sau memoria lui Dumnezeu Prin căderea protopărinților s-a întunecat această lucrare a minții în inimă (numită lucrare noetică) și omul a pierdut comuniunea cu Dumnezeu, omul a pierdut harul lui Dumnezeu și astfel a apărut moartea duhovnicească (lipsa harului, despărțirea omului de Dumnezeu), urmată de moartea trupească (despărțirea sufletului de trup): „nefuncționarea sau subfuncționarea energiei mentale a omului reprezintă esența căderii „așa-numitul păcat strămoșesc reprezintă exact eșecul omului, chiar de la începutul apariției sale istorice, de a salva aducerea aminte de Dumnezeu, adică comuniunea cu Dumnezeu în inima lui”; „ toți urmașii lui Adam și Eva participă la această stare bolnăvicioasă... o boală a firii omului”. Prin Tainele Botezului, Mirungerii și Euharistiei are loc redeschiderea căii persoanei spre îndumnezeire, adică i se reactivează această memorie a inimii prin care are posibilitatea să fie în comuniune cu Dumnezeu prin har și să vadă slava lui Dumnezeu: „Fiți, dar, voi, desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este”(Mt. 5, 48); Sf. Ap. Pavel (c.5- c.67): „Rugați-vă neîncetat” (I Tes. 5, 17); Sf. Ap. Petru: „să vă faceți părtași dumnezeieștii firi” (II Petru 1, 4). De asemenea, „în tradiția isihastă, a pătrunde în inimă înseamnă deplina reintegrare a persoanei umane în Dumnezeu”.Părintele Arsenie Boca susținea, de fapt, aceleași lucruri în opera sa Cărarea împărăției, mai exact că omul (trup și suflet) are: 1. SISTEM CELULAR și moștenire genetică, 2. CREIER (sediu al inteligenței/rațiunii, dar unde „funcționează și un centru de cenzură care are la dispoziție tot mecanismul bio-chimic necesar capabil să aprobe sau să frâneze tot ce obligatoriu trebuie să treacă pe la acest centru de informație”) și 3. CONȘTIINȚÃ și INIMÃ (prin acestea se realizează comunicarea între om și Dumnzeu; „Să nu-L căutăm pe Dumnezeu în vreo văgăună din univers, pentru că El este în inima noastră” - Părintele Arsenie Boca). Patimile conduc la perturbarea comunicării dintre om și Dumnezeu, omul receptând glasul patimilor („patima îi duh necurat și când stăpânește pe cineva îi dă chipul”), în loc să recepteze glasul conștiinței (chemarea lui Dumnezeu).„Scopul prezenței Bisericii în lume, ca și comuniune în Hristos, este vindecarea omului, prin refacerea comuniunii inimii lui cu Dumnezeu, adică a funcției lui mentale. Metoda de vindecare oferită de Biserică este viata duhovnicească, ca viață în Duhul Sfânt. Viața duhovnicească se trăiește ca asceză și participare la Harul necreat, acordat prin Sfintele Taine”, numite și Tainele Vindecării de către Mitropolitul Kallistos Ware.Părinții Bisericii spun că viața duhovnicească are trei etape: curățirea inimii, iluminarea minții și îndumnezeirea…
|