| Tu ești și în cartea ta, Maestrul. Existent pentru ceilalți care au nevoie de el. Nu un medic, ci un partener care îi explică, le explică și chiar le conturează condiția... |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
„Mutatis mutandis, am găsit în tine un spirit din categoria rară a lui Deepak Chopra. Aceea care nu separă ficționalul beletristic de cel sapiențial. Care scrie romane cum ar scrie reflecții și texte doctrinare, în toate fiind el, un luminat care face din textul sacru problemă personală și din orice problemă personală lucru al Universului. Tu ești și în cartea ta, Maestrul. Existent pentru ceilalți care au nevoie de el. Nu un medic, ci un partener care îi explică, le explică și chiar le conturează condiția, dăruindu-le ce poate pentru a supraviețui prin viciile relevante.” • Marian
Popa, în epistola care prefațează romanul |
Partea 1. Călătorii, teofanii O teofanie în Mexic Partea a II-a. Povestind suflet românesc Lauda
limbii române la Melbourne |
O teofanie în Mexic Fenomenul Nuestra Seiiora de Guadalupe, din Mexic, poate fi comparat cu Fenomenul Lourdes cunoscut de europeni. Doar că aici, în Mexic, este un Lourdes ridicat la puterea Lumii Noi. Și, spre deosebire de toate aparițiile mariane din lume, în Mexic miracolul a produs și o probă materială, pe care o putem vedea și azi, cu ochii noștri. În noiembrie 2012, am urcat colina sacră Tepeyac, loc numit astăzi Villa Guadalupe. În acea zi, la acel ceas, sute de oameni urcau pe colină. Mi se spune că acest flux uman e văzut în fiecare zi, iar la 12 Decembrie sosesc aici circa un milion de pelerini din toată America Latină. Mă simt bine între ei, trup lângă trup, aglomerarea anulează străinia, îți smulge egoul ca pe o buruiană euforizantă, simt continuitate între noi toți, urcușul e sinonim cu înrudirea. Pelerinajul mă face neam cu Mexicul, dincolo de premisele unei înrudiri iberice (prin hispanicul Traian) și ale unei istorii latine. Pe această colină, Maica Domnului i s-a arătat, unui india, un aztec sărman. Era pe 8 Decembrie 1531, o zi de sâmbătă, era dimineața. Aztecul s-a auzit strigat pe nume: ,,Juanito!” numele lui de după botezul creștin era Juan Diego. Înainte de botez se numea Cuatla-ctoactzin, care se traduce: „cel care vorbește ca un vultur”. În tetramorf, vulturul este simbolul evanghelistului Ioan. Poate de aici a provenit numele nou al aztecului. La data când i-a apărut fecioara Maria, Juan Diego avea 57 de ani. Era creștinat de când avea 51 de ani, la puțin timp după ce Mexicul fusese cucerit de spanioli. Când s-a auzit strigat pe nume, [uan Diego s-a oprit și a văzut o tânără foarte frumoasă, care i-a spus că este Maica Domnului și i-a cerut să transmită un mesaj misionar episcopului din Cetatea Mexicului. Maica Domnului i-a vorbit lui Juan Diego pe limba lui natală, în nahuatl, limba aztecilor. I-a spus să-i ceară episcopului să ridice în acel loc o biserică, în care ea să-L reveleze oamenilor pe Dumnezeu și să ridice suferința Lumii Noi. Juan Diego pornește imediat spre oraș, merge la episcopul Zumarraga. Zumarraga este chiar primul episcop al Mexicului de după conchista: ierarh zbir, a ordonat să fie aruncate pe foc multe codice aztece, și să fie distruse 500 de temple străvechi... Diego îi relatează apariția Fecioarei Maria, o descrie. A fost o apariție concretă. Adică Diego n-a avut o „viziune”, el nu era un mistic, nu era un contemplativ; n-a avut vreo” vedenie” mistică în timp de rugăciune, el a avut parte o apariție fizică! Episcopul l-a ascultat aferat (se înțelegeau prin translator), nu credea de fel că un india sărman a avut parte de o apariție divină. Și l-a expediat repede. Juan Diego s-a întors la locul unde-i apăruse Fecioara Maria, ca să raporteze eșecul său. Astfel are loc a doua apariție a Maicii Domnului, care l-a ascultat, iar în final i-a spus ferm (că Diego bătea în retragere): Îți poruncesc să te duci din nou mâine, să-I vezi pe episcop și să-i repeți cererea inisionară! Zumarraga vrea dovezi! Au fost, în total, cinci apariții; prima pe 8 decembrie, iar a cincea pe 12 decembrie 153l. Nici la a doua audiență, episcopul Zumarraga nu l-a crezut pe Juan Diego. I-a cerut să-i aducă o probă concretă că s-a întâlnit chiar cu Maica Domnului. La una din apariții, Maica Domnului i-a spus: „Te vei întoarce aici mâine ca să-i duci episcopului semnul pe care ți l-a cerut!” La ultima apariție Maica Domnului a pregătit proba concretă. Ea avea să lase imaginea feței sale întipărită pe mantaua indianului, ca o fotografie! Mantaua („ayate”) era un fel de pătură care se încheia pe umărul drept. Era o țesătură din fibre de agave, de mărimea 1,67 m pe 1,05 m. Pe această mantie s-a imprimat imaginea Sfintei Fecioare. S-a petrecut așa: Când [uan Diego s-a aflat iarăși în fața episcopului, a desfășurat mantaua în care învelise trandafirii, culeși la îndemnul Fecioarei. Desfășurând mantia, pe țesătura de agave s-a „revelat” lent, sub ochii celor de față, imaginea Maicii Domnului. În culori vii, strălucitoare. Era ca și cum pe o placă fotografică, introdusă într-o soluție chimică „revelator”, se ivește chipul sub privirile tale. Imaginea are calitățile și fidelitatea unei fotografii, uimitor de expresive, cu dimensiunile 143 cm pe 55 cm. Deși țesătura din fibră de agave este rară, „fotografia” Fecioarei s-a așternut compact, armonios. La analize vechi și noi, nu se disting urme de „tușe” (cum ar fi la o pictură), ci totul are netezimea unei fotografii. Impresia produsă de această dovadă a fost uluitoare. Cu aceasta, a început o fervoare religioasă fără seamăn, care a făcut și succesul cultului creștin printre mexicani. Imaginea miraculoasă a lucrat asupra minților indigenilor mai mult decât armate de misionari. Sau oricum, lucrarea misionarilor a fost mult ușurată de acest miracol. Se poate spune că Mexicul a fost creștinat de Fecioara de la Guadalupe, sau mai concret, de icoana miraculoasă adusă de ea însăși acestui popor. Mai ales asupra populației indigene, imaginea Fecioarei a avut un impact extraordinar. A fost ca un șoc metanoic, sau ca o „traumă” de inițiere, nădejde supremă de salvare, care a produs valuri de credință, de atunci și până azi. Mantaua cu chipul Maicii Domnului poate fi văzută expusă în uriașa catedrală închinată Fecioarei din Guadalupe. Cine vede această imagine se simte transportat, înnoit, înviat. Mi-a mărturisit un pelerin-poet, prieten de azi, ce a simțit dânsul: Este ca și cum a venit nenăscut și pleacă de aici născut, în anul unu al ființei sale. Apariția Fecioarei este, de această singură dată, probată printr-un document chimic, fotografic, concret. Și nu este doar o viziune sau o vedenie, ca-n multe cazuri anterioare, reale sau discutabile, plauzibile (conținând un informațional divin) sau închipuite (elaborări subiective): evident, și aceasta au rolul lor soteriologic! Se crede că imaginea de la Guadalupe este adevăratul chip al fecioarei Maria. Cazul este comparabil întrucâtva cu Giulgiul de la Torino, pe care sunt întipărite trăsăturile chipului lui Iisus Hristos. Dar în cazul Giulgiului de la Torino s-au născut multe discuții cu privire la datare, autenticitate (perso- Pag. 7 – 11 |
Sugestie: Rotiți telefonul pentru a vedea mai multe detalii