Părintele Arsenie Boca (1910-1989), care ne-a arătat Cărarea Împărăției ca mod de viață ortodox, prin viața și activitatea sa, constituie un model de păstor de suflete, atribuindu-i-se de către contemporanii săi calități precum: „pictor de suflete după modelul Domnului nostru Iisus Hristos” (N. Crainic); „un călugăr de reală valoare spirituală... care a dezvoltat o mare activitate pastorală, de răsunet adânc, atât în rândurile țărănimii, cât și ale intelectualilor... sute și mii de oameni venind să-l asculte” (N. Crainic); „a reînviat, cu viața și cu propovăduirea, duhul Filocaliei în viața religioasă a poporului nostru” (D. Stăniloae); „prin ceea ce a făcut din sine și prin ceea ce propovăduiește este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox... Părintele Arsenie arată cât de mult se poate înflăcăra prin trăire tot tezaurul dogmaticii și al disciplinei răsăritene” (D. Stăniloae); un „fericit” (L. Blaga); „o lumină în viața” oamenilor, „un călugăr ce practica rugăciunea inimii” (Principesa Ileana a României); „ar face mai multă treabă pe teren decât toți episcopii ortodocși” (L. Barral); „el întruchipa atât duhul apostolilor creștini, cât și pe cel al marilor tribuni naționali români. Privirea lui pătrunzătoare intra în suflet, iar cuvintele lui alese cu grijă trezeau la realitate conștiință indiferentă” (Victor Roșca); „un om de o vastă cultură, un predicator religios de o extraordinară putere de convingere, fiind în același timp un mistic” (comisarul Filip Nicolae); „Azi mănăstirea Prislopului este cea mai căutată și cercetată din Ardeal și Banat și aceasta se datorește numai faptului că la această mănăstire este stareț părintele Arsenie de la Sâmbăta, a cărui faimă de sfânt începe să fie peste tot cunoscută” (Paul Madincea – Împuternicitul Cultelor). De asemenea, Părintele Arsenie este un model de pictor bisericesc care „și-a depășit maestrul [pe Costin Petrescu]” (pictorul și restauratorul Ion Grigorescu)
Cuprins:
Părintele ARSENIE BOCA - MARELE PÃSTOR DE SUFLETE al Bisericii Ortodoxe Române din secolul al XX-lea I. SATUL copilăriei, părinții, neamurile, școala primară și liceul Avram Iancu din Brad (1910-1929) II. Student la Academia Teologică din Sibiu (1929-1933) – „Încercări asupra vieții duhovnicești” III. Cinci ani la Academia de Arte Frumoase la clasa maestrului Costin Petrescu și audierea cursurilor de mistică ortodoxă ținute de Nichifor Crainic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București (1933-1938) IV. Pelerin la Muntele Athos (1939) - rânduiala duhovnicească, meșteșugul artei bizantine și manuscrisele Filocaliei V. POLEIREA cu aur a icoanelor la Chișinău (1939) VI. STAREȚ la M-rea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus (1940-1947) din Țara Făgărașului. Comuniștii resping propunerea Patriarhiei Române de a-l face episcop VII. Duhovnic la Mănăstirea Prislop (1948-1959) din Țara Hațegului în epoca torționarilor comuniști VIII. INIȚIATIVA de a picta biserica Prislopului, alungarea sa din mănăstire (14 mai 1959) și lichidarea personalului monahal în șapte serii din ordinul Securității IX. PICTOR ȘABLONIST (1961-1967) și MUNCITOR SPECIALIST PICTOR (1967) la Atelierele PATRIARHIEI ROMÂNE, dar mai întâi pictor bisericesc la Biserica Elefterie-Cotroceni din București (1959-1960) și la Biserica din satul Bogata-Olteană (1960-1962) X. DEMISIA de la Atelierele Patriarhiei Române, încercarea de revenire în mănăstire și activitatea de la Biserica Drăgănescu (1967-1988) și Sinaia (1978-1989) XI. MARELE PÃSTOR DE SUFLETE ARSENIE BOCA pleacă în viața de dincolo de mormânt în ziua Sf. Cuv. Mucenic Ștefan cel Nou (†28 noiembrie 1989) XII. CURRICULUM VITAE al Părintelui Arsenie Boca sau o posibilă anexă pentru viitorul dosar de canonizare BIBLIOGRAFIE