Paradoxal, acest roman reușește să dea mai multe sfaturi omului contemporan decât
multe dintre viețile
sfinților cuvioși. Și aceasta pentru că eroul
principal se lovește
de problemele noastre, dar găsește alte soluții, cu adevărat de Pateric, acolo unde noi ne-am mulțumi cu jumătăți de măsură, cu atitudini
fricoase. La sfârșitul
cărții, cititorii rămân cu
dorința de a se întâlni în
viața de zi cu zi cu
astfel de eroi, a căror nebunie pentru Hristos se manifestă tocmai prin
normalitate (pentru că într-o lume întoarsă pe dos, cum e cea în care trăim
noi, cea mai mare nebunie este să fii firesc, să fii normal). După cum
putem citi în carte, „premizele simple ale întregii povești nepovești, dar de mulți, actualmente neacceptate,
sau acceptate parțial,
sunt că există Dumnezeu, și omul, și diavolul, și lumea.(...) Ambiția (o vocabulă necreștină!) acestui proiect este de
a împărți, cu oricine va avea
răbdarea de a citi, măcar o fărâmă și măcar într-un mod palid, din marea frumusețe a unei astfel de lumi. De a
aduce, adică, mai aproape de dumnevoastră, cititorii, atmosfera frumoasă și caldă a bucuriei de
Dumnezeu, la fel de posibilă, actualmente, precum odinioară și precum de aici înainte.
Aceasta nu este o lume ideală, și nici un univers ireal, iar cartea de față este, după cum s-a mai
promunțat deja, cu câteva
rânduri mai sus, o poveste nepoveste, despre oameni ca toți oamenii, care au, însă, în
ei, o comoară – credința. Toate ideile, concepțiile și reacțiile sunt autentice, deși plasate într-un cadru lucrat
scriitoricește.
Prin mijlocul cascadei de întâmplări (unele dure, sau aproape vulgare) și oameni (la fel), Binele
învinge și este mereu cu cei
care-L iubesc și Îl
urmează.“
• Editorul |
Adevăr Divin
