Anul 2014, AN ANIVERSAR de evenimente care au marcat decisiv istoria umanității, este unul similar și privindu-l din perspectiva preocupării care a dat naștere proiectului care continuă să ne anime și să capteze deplina noastră atenție: Împlinirea unei jumătăți de secol de la momentul adoptării Declarației din 22 aprilie 1964. Definind orientările fundamentale și principalele direcții de acțiune ale României în domeniul politicii externe și activităților sale diplomatice, documentul avea să intre cu justificat temei în conștiința publică drept Declarația de independență.
Înscriindu-se pe traiectoria conceptuală expusă în primele două volume, volumul actual – cel de-al treilea din seria România: Supraviețuire și afirmare prin diplomație în anii Războiului Rece – oferă noi dovezi convingătoare ale perseverenței și creativității demonstrate în aplicarea Declarației, al cărui țel suprem era asigurarea dreptului la existență liberă și independentă a statului român.
Își dezvăluie, în această ordine de idei, sensul său plenar capitolul intitulat Consolidarea independenței față de Moscova – constantă a politicii externe românești și deopotrivă, semnificația strategică a dezvoltării relațiilor de prietenie și colaborare ale României cu Republica Populară Chineză și Iugoslavia, vecină pe granița de Vest a țării.
Însemnătatea deosebită a extinderii relațiilor bilaterale cu țările vestice, inclusiv colaborarea în probleme internaționale de interes comun, este reliefată de capitolul Tot mai aproape de Occident, în timp ce capitolul despre cooperarea extinsă și solidaritatea României cu țările în curs de dezvoltare, abordează, în premieră, relațiile sale cu statele africane și cele din America Latină.
O atenție aparte a fost acordată contribuției României ca mediator sui generis în soluționarea marilor crize internaționale, fiind prezentate, argumentat, patru cazuri în care poziția politică, gradul de implicare și/sau reușitele diplomației române au beneficiat de recunoaștere și aprecieri deosebite din partea statelor direct implicate (SUA, Egipt, Israel).
Comparativ cu volumele 1 și 2, prezentul volum reunește, într-o expunere diacronică, un număr considerabil mărit de documente de arhivă, în care sunt consemnate convorbirile dintre conducătorii regimului de la București cu șefi de state și alte personalități străine de prim rang. Acestea se impun atenției prin conținutul lor tematic extins și variat, dar și, în egală măsură, prin originalitate și autenticitate.
Prin varietatea temelor examinate și tratarea lor conform rigorilor cercetării științifice, volumul ilustrează convingător, cu forța argumentelor extrase preponderent din documente de arhivă declasificate, consecvența, ingeniozitatea și profesionalismul cu care au fost puse în operă liniile directoare, rațiunile politice și principiile de drept ale Declarației din aprilie 1964, în activitatea de politică externă și acțiunile diplomatice multiforme ale României, conferindu-le substanță, coerență și credibilitate.
• Autor: Coordonator: Nicolae Ecobescu |