Cartea de față se naște din provocările unei istorii tragice și din energia luminoasă a unui dialog intelectual. Pornind de la Stalin și umbra sa, recuperând moștenirea traumatică a trecutului recent, Vladimir Tismăneanu și Marius Stan gândesc un discurs în egală măsură arheologic și pedagogic. Peste Atlantic se țese o punte de amintiri, de evocări și de judecăți articulate din unghiul libertății. Dosar Stalin. Genialissimul generalissim apare în anul în care Rusia lui Putin retrezește demonii sovietici. Analiza intelectuală își dovedește forța anticipativă. • Ioan Stanomir Totalitarismul e încă un subiect de mare actualitate în România. O demonstrează paginile scrise de Vladimir Tismăneanu și Marius Stan, la șase decenii de la moartea lui Stalin. Nu, nu veți citi un discurs funebru, ci o explicație a felului în care ideile politice au fabricat crime! • Cristian Preda Într-o lume în care cântecele de sirenă ale comunismului contondent găsesc tot mai multe urechi obediente, rolul intelectualului critic e mai important ca oricând. Cartea lui Vladimir Tismăneanu și a lui Marius Stan își îndeplinește, și din acest punct de vedere, cu prisosință, menirea: aceea de a atrage atenția asupra capcanelor istoriei. Când criminalul sociopat Lenin redevine un „far luminos“ pentru mulți adepți ai utopiei egalitariste, autorii propun o revenire la rațiune, argument și document. Ei demonstrează peremptoriu că n-a existat niciodată un umanism al comunismului, al fascismului ori nazismului. Discursul lor se revendică unei tradiții strălucite a intelectualului angajat, o direcție de maximă respectabilitate civică și morală, ilustrată de mari nume precum Danilo Kiš, Václav Havel, Monica Lovinescu ori Hannah Arendt – adică acea pleiadă a oamenilor curajoși de la care avem datoria să învățăm ce înseamnă a trăi în adevăr. • Mircea Mihăieș |