Spiritele
luminoșilor urmași
Amicii mei, n-ați avut niciodată senzația că v-ați
greșit planeta de naștere? Că, din milioanele de lumi galactice, alta era
destinată să vă legene viața de om? Eu
am uneori această senzație, când văd Cerul Înstelat, dar mai ales când privesc
la vânzoleala mondială. Nu-mi place deloc cum evoluează
relațiile dintre terrani, în acest secol care ar trebui să fie pașnic și fericit.
În astfel de clipe, îmi trimit spiritul să se întărească din lumina marilor noștri
urmași. Credeți că greșesc lansând spiritul în viitor, în loc de trecut, cum i-au
obișnuit oamenii acestei planete? Păi cine sunt mai bine pregătiți decât noi
și cunosc exact evoluția lumii terrane? Urmașii pe deplin civilizați, desigur. Pentru
aceasta, trebuie însă să ne îngrijim ca generațiile tinere să beneficieze de
instruire și educație adecvate.
Cine să ofere copiilor și tinerilor modele de oameni
ai viitorului? Noi suntem prea săraci
în astfel de exemple. Colac peste pupăză, adevărații mesageri ai viitorului,
cetățenii creator-morali, nu sunt popularizați decât incidental, atunci când nu sunt blamați pentru părerile lor.
În loc, ni se prezintă exemple de, lideri politico-economici, administrativi și
religioși purtători ai dogmelor greșite și ai vendetelor sângeroase.
Cam asta gândesc eu, în timp ce privesc la televizor
evenimentele din Ucraina. În mod vădit, țarul moscal, Vladimir Putin, a scăpat
caii în păpușoi, dacă nu cumva i-a mânat el însuși. Așa se face că, pe bătrânul
nostru continent, a apărut un nou focar de război. Ucrainienii, izolați și fără
relații sigure cu un partener puternic, au pus-o de mămăligă. Crimeea a fost
cedată fără lupte, dar alte zone de rebeliune moscală au apărut pe teritoriul ucrainian. Autodeterminarea e pe cale să facă
șvaițer dintr-un stat care părea unitar.
Vă întrebați de ce mă interesează pe mine soarta
Ucrainei? Amicii mei, vă interesează și pe dumneavoastră, chiar dacă nu sunteți
conștienți de acest lucru. Obiceiul v-a îndemnat să băgați la ramazan mielul de
Paști, udat zdravăn cu licori mai tari sau mai slabe, încât să uitați mizeriile
vieții. Din această cauză, vă doare în doamnele coate că moscalii și haholii,
frați de sânge, se căsăpesc în mai multe zone. Jocul lui Putin e străveziu,
de-l înțeleg și pruncii. Vrea să refacă o parte din imperiul rus, cât să
satisfacă orgoliile imperiale ale conaționalilor. Are și o bază istorică
zdravănă pe care operează: ucrainienii și rușii au fost cândva unul și același
popor europid, din familia slavă. Întoarcerea la rădăcini, atât de proslăvită de manipulatori, îi dă impulsuri
cotropitoare.
Întoarcerea la rădăcini e o idee cât se poate de proastă.
Ea ne împinge către trecutul
semisălbatic al străbunilor din epoca feudală. Ea produce dezbinare chiar și în
interiorul familiilor mixte. Ea însângerează viața metișilor puși să aleagă între
zestrea paternă și cea maternă. Cumplită e soarta celor cărora li se oferă obligatoriu
astfel de alegeri!
Ați înțeles încotro bat? Trebuie să purtăm străbunilor
cuvenitul respect pentru faptele lor pozitive, oprind ca exemplu pe cele mai
creatoare și mai morale. În același timp, trebuie să sondăm viitorul cu cei mai
buni clarvăzători și să ținem cont de informațiile lor. Profețiile nespecialiștilor
nu s-au confirmat în întreaga istorie cunoscută a omenirii terrane. De ce?
Deoarece semisălbaticii care le-au făcut nu aveau habar de clarviziunea temporală. Această operațiune paranormală este
deosebit de dificilă. Ea constă în lansarea corpului bioenergetico-informativ într-un
moment din viitorul apropiat, de ani sau cel mult decenii, pe un anumit
teritoriu. Creierul energetico-informativ culege informații din timpul și din locul în care a fost trimis, apoi
revine la posesor. E scamatorie? Nu, amicii mei: e știință. E drept că mai des întâlnim
clarviziunea spațială, deoarece e mai ușor de realizat. Marile puteri au însă
și specialiști în clarviziunea temporală. Mă întreb de ce nu-i folosesc pentru a
proiecta o lume mai bună pe Terra.
Vă întrebați ce putem face noi, oamenii obișnuiți?
Putem face destule, dragi prieteni. În primul rând, putem orienta copiii să
gândească cu intensitate la viitor. Mulți dintre ei își vor dezvolta capacități
paranormale și vor reuși splendid în viață. Ce, e puțin lucru să știi dinainte
ce se va întâmpla mâine? Cine știe are toți așii în mână și câștigă potul. E
puțin lucru să știi ce pericole te pândesc și să le ocolești? E puțin lucru să vezi pizmașii ca în palmă și să afli ce uneltesc? E puțin lucru să
aduci din viitor invenții și descoperiri cu care să-ți uimești contemporanii?
Iată că ați aflat izvorul marilor invenții si descoperiri din ultima jumătate
de secol. Cei care le-au făcut au adus informații din viitor, în mod
involuntar și inconștient ori voluntar și conștient. Marile puteri ale
lumii noastre pun un mare accent pe dezvoltarea unor astfel de paranormali. Noi
de ce nu facem la fel? Talentele native nu ne lipsesc.
– Tati, plec la plimbare, îmi întrerupe Alexandrina
șirul gândurilor.
– Să fii cuminte! îi amintesc eu că e încă o copilă
sub autoritate părintească.
– Te-am supărat eu vreodată? se alintă ea și mă sărută
pe obraz.
Pleacă unduindu-se ușor. E clar că fetița din ea face
loc adolescentei. Are treisprezece ani și e marea grijă a vieții mele. Trebuie
să-i fiu un tată al acestui timp. Până acum am reușit, căci e un copil
ascultător. Vine însă vremea „îngerului rebel”, în care fiecare adolescent
simte nelămurite chemări ale viitorului. Noi îi spunem criză de pubertate, dar,
în realitate, avem de a face cu căutarea inconștientă a drumului în viață. Dacă toți părinții ar fi conștienți de acest lucru, majoritatea
adolescenților ar deveni tineri strălucitori în toate domeniile vieții sociale.
Constrângere sau delăsarea părintească determină modificări negative în majoritatea
adolescenților.
Închid televizorul căci m-am lămurit pe ce picior
jucăm. Punem presiune economică pe Rusia, să-l aducem pe Putin la masa
tratativelor. Față de conflictele de până acum, e un progres. Trec prin bucătărie,
unde mama pregătește mâncarea. Ramona e plecată în Spania pentru dezbaterea
unei succesiuni. O anunț că plec până la prânz și ies în curte. Arunc o privire
de gospodar în livada spumă de floare și gândesc că vom avea un an bogat în
fructe. Mai ales în cireșe, vișine, mere și pere. Caișii au fost atinși de un
val de frig și cam suferă.
Urc la volan și pornesc pe strada liniștită. Nici un
vecin nu are habar cu ce mă ocup în concret. Pentru ei, sunt un simplu om de
afaceri amabil, dar cam retras. O acoperire ideală pentru un spai neconvențional.
O meserie la care n-am visat în copilărie și adolescentă. S-a nimerit însă o zi
în care a trebuit să-mi aleg viitorul vieții. Am ales activitatea informativă
și nu regret deloc gestul făcut. Din această poziție, am putut și pot face mai
multe pentru conaționalii mei. Simt că nu trăiesc degeaba, înțelegeți?
Bucureștenii se mișcă agale prin orașul invadat de
lumina solară. E greu de ghicit ce gândesc și cum trăiesc. Amărăștenii suportă
cu stoicism sărăcia. Probabil, sunt conștienți de faptul că nu vor căpăta nimic,
chiar dacă s-ar revolta. Întreaga Europă trece
Pag. 5 – 9 |
Adevăr Divin
