Putere, politica si schimbare

„Nici o persoană creativă, inteligentă nu caută puterea. Nici o persoană inteligentă nu este interesată să-i domine pe alții. Interesul său prioritar e să se cunoască pe sine.”

„Oricine e interesat de putere suferă de un complex de inferioritate. Adânc în sinea lui, simte că nu valorează nimic, că este inferior altora. [ ... ] Acest simțământ al lipsei de valoare poate fi înlăturat în două moduri: unul este re­ligia, iar celălalt e politica.”

„Puterea nu corupe: oamenii corupți sunt cei atrași de putere. Oamenii care doresc să facă lucruri pe care nu le pot face atâta vreme cât nu se află la putere. [ ... ] Puterea nu-i corupe, doar aduce corupția lor la suprafață.”

• OSHO

Prefață

1. Varietățile puterii

Există o putere personală, diferită de puterea asu­pra altora?

Sunt confuz despre ce înseamnă forța și puterea iubirii. Te-am auzit spunând că iubirea și ura sunt totuna, dar văd că în lume există mai multă ură decât iubire. În același timp, zici că iluminarea nu înseamnă nici iubire, nici ură. Vorbești despre două calități diferite ale iubirii? Dacă da, care sunt aces­tea?

Poți vorbi despre puterea științei și responsabilita­tea asociată acesteia? De exemplu, te-am auzit vor­bind despre savanți care aleg cum vor fi viitorii oameni pe baza analizei genetice a spermei. Nu am încredere în savanți sau în medici, sau în oricine ale cărui cunoștințe nu depășesc limitele capului său. Simt intuitiv că genetica joacă doar un rol mic în determinarea a ceea ce va deveni o persoană. Un grădinar poate deveni foarte bine muzician, un sol­dat poate avea potențial pentru a deveni om de știință. Cu siguranță, ceea ce este un om nu dă măsura a ceea ce ar fi putut deveni în circumstanțe diferite. Cine ar fi putut prevedea un Osho în sperma și ovulul tatălui și mamei tale? Te rog, spune-mi mai multe despre perspectiva de fond aflată dincolo de sugestia ta - pe care n-o pot desluși din cauza teme­rii pe care o am față de regimurile totalitare.

Când eram copil, am simțit mereu că aveam un spirit rebel înlăuntrul meu. Însă nu mi-a fost permis să-I exprim, iar în curând a început să dispară. Acum. Încep să simt că fiecare dintre noi are o putere lăun­trică și care ar putea produce o reală transformare a lumii. Și aduce foarte mult cu acel spirit rebel pe care l-am avut. Poți, te rog, să-mi spui ceva despre asta?

2. Acum sau niciodată

Când mă gândesc la toate lucrurile de care trebuie să se curețe omul, pare să devină complicat. Cred că lucrul la care îi este cel mai greu unui om să renunțe e așa-numita lui putere, indiferent dacă este lumească ori spirituală. Consider că astfel de oameni ar prefera mai degrabă să-și vadă lumea sărind în aer decât să renunțe la puterea lor. Așa este?

Cu riscul de a părea ridicol, în mijlocul acestei tristeți despre viitorul lumii. sincer să fiu. nu-mi pasă dacă lumea se sfârșește mâine. Deci ce rost are să mai vor­bim despre asta și să alimentăm focul deja uriaș al damnațiunii ce pare să ardă etern în mintea depri­mată a omenirii? E destul. Înțeleg că e vorba de „acum ori niciodată”, așa că hai s-o facem acum. Să înceapă dansul!

Ai vorbit despre instinct. inteligență și intuiție ca reprezentând trei niveluri ale conștiinței. Poți să arunci puțină lumină asupra politicii și cum se potrivește cu aceste trei niveluri diferite?

3. Puterea politicii și a religiei.

În zilele noastre se pare că politicienii vorbesc precum preoții, iar preoții se poartă precum politicienii.

Ce s-a întâmplat cu ideea separării dintre Biserică și stat?

Înțeleg când spui că politicienii și preoții îi exploa­tează și îi înșală pe oameni. Dar, uneori. pare că vorbești despre ei de parcă ar aparține unei rase diferite. venită din spațiu. care s-a impus asupra noastră. Din câte înțeleg eu. acești politicieni și preoți au provenit mai degrabă dintre noi. așa că suntem total responsabili de faptele lor, iar a ne plânge de ei pare ca și cum ne-am plânge de noi. Nu există oare un politician și un preot ascunși în fiecare dintre noi?

Chiar nu este posibil ca un politician să fie un om religios sau ca un om religios să fie politician? Pentru că mie mi se pare că orice speranță pentru o schim­bare reală depinde de existența unei conduceri cu adevărat înțelepte.

4. Provocarea schimbării.

În vremuri de nesiguranță. ce e mai bun – și ce este mai rău – pare să iasă la iveală din oameni. Vrei să comentezi asta?

Să mă aflu în lumea exterioară este uneori dificil pentru mine. pentru că îmi dau seama cât de duri sunt oamenii și cum se calcă în picioare unul pe celă­lalt. Asta mă doare foarte tare. uneori chiar fizic. și mă simt la fel de vulnerabil ca un copilaș. Te rog. spune-mi cum să fac față.

Este posibil să încerci să schimbi lumea pentru a o salva, dar fără să fii agresiv?

Ce pot face pentru a ajuta un cerșetor? Indiferent dacă îi dau un dolar sau nu, el oricum va rămâne un cerșetor.

Ai spus că trebuie să ne mutăm la polul opus, că tre­buie să alegem atât știința și religiozitatea, cât și raționalitatea și iraționalitatea. Occidentul și Orientul. tehnologia și spiritualitatea. Pot alege atât politica, cât și meditația? Pot alege să schimb lumea și să mă schimb și pe mine în același timp? Pot fi simultan un revoluționar și un sannyasin?

5. Ce pot face eu?

Cu ce pot ajuta eu pentru ca lumea să devină un loc mai bun? După cum stau lucrurile acum, acțiunea politică pare a fi singurul mod de luptă împotriva nedreptății din lume. Exclude viziunea ta despre transformare acțiunea politică?

Care este diferența dintre un rebel și un revoluțio­nar?

Iluminarea înseamnă că omul nu mai este interesat de problemele cu care se confruntă omenirea, cum sunt foametea. sărăcia. condițiile de trai mizere. un spațiu restrâns ca să-ți dezvolți abilitățile, talentele?

Te-am auzit spunând că religia și politica sunt dimensiuni diferite – că un om cu adevărat religios nu poate fi interesat de politică. iar un politician nu poate deveni niciodată religios, atâta vreme cât rămâne politician. Dacă e adevărat, nu există nici o șansă de a avea o lume mai bună?

Ori de câte ori te aud vorbind de viziunea pe care o ai despre noul tip de ființă omenească, despre omul nou. am fără să vreau senzația că doar puțini oameni îndrăzneți din jurul tău vor ajunge să trăiască asta. Dar mi se pare mai degrabă că vor trece 100 de ani până când întreaga omenire va ajunge să vadă și să trăiască genialitatea unei asemenea viziuni. Este adevărat?

Pentru informații suplimentare

Despre autor

Prefață

Osho, îmi doresc cu disperare să salvez această incredibilă, frumoasă planetă și sunt îngrozit, fiindcă șansele să nu reușim par foarte mari, iar eu mă simt foarte neînsemnat și neajutorat pentru a face ceva! Se mai poate face ceva?

îți pot înțelege disperarea, neajutorarea. Probabil că așa se simte fiecare ființă umană conștientă de actuala criză. Însă tu nu ești conștient de o putere și mai mare: distru­gerea este o putere de categorie inferioară, creația repre­zintă o putere de categorie superioară. Distrugerea ia naștere din ură, creația ia naștere din iubire.

Ai văzut încotro poate ura să conducă umanitatea, spre sinuciderea finală, dar nu ai văzut posibilitatea ca iubirea, crescând la maximum, să împiedice pur și simplu producerea acestei crize. Nimeni nu este neînsemnat, pentru că fiecare are o inimă și fiecare are iubire, și fiecare are sensibilitate, conștiință și poate atinge culmea supremă a existenței. Este suficient un singur individ pentru a împiedica această mare criză, ce să mai vorbim despre milioane de oameni plini de iubire și de bucurie și de tăcere?

îmi amintește de o povestire din Vechiul Testament despre două orașe, Sodoma și Gomora. Oamenii din amândouă orașele deveniseră absolut perverși - dom­neau toate soiurile de perversiuni. Povestirea este foarte frumoasă. Îți va da curaj, îți va alunga disperarea. Te va face să te ridici ca individ, înfățișând viața și iubirea care nu pot fi distruse nici de arme nucleare. nici de politici­eni. Nici măcar Dumnezeu nu a putut distruge Sodoma și Gomora.

Ajunși aici, trebuie să-ți amintesc că. În versiunea Vechiului Testament. el a distrus acele orașe. Acei oameni erau imposibil de schimbat. se obișnuiseră prea mult cu perversiunile. Dar mai există o versiune a povestirii, una care ia o turnură foarte specială, iar eu asta vreau să su­bliniez. În religia iudaică există un mic curent de rebeli. revoluționari numiți hasizi. Aceștia nu sunt acceptați de ortodoxism ca fiind autentici, deoarece se opun tuturor preceptelor ortodoxismului, într-o tradiție care nu face apel la inima omului, la rațiune, la sensibilitate, la conștiință. Ei au scris propria lor poveste.

Povestea lor spune că a existat un om – un hasid, un mistic – care locuia șase luni în Gomora și șase luni în Sodoma. El l-a abordat pe Dumnezeu și i-a zis: ,,Ai luat în considerare posibilitatea că în aceste două orașe mari ar putea să existe o sută de oameni absolut naturali. Înțelepți? îi vei distruge și pe ei, deoarece ceilalți sunt pervertiți? Dacă o vei face, va fi o mare nedreptate, o pură nedreptate și va fi o rușine pentru tine. Așa că reconsideră!

Dumnezeu nu se gândise la posibilitatea ca în aceste două mari orașe. aproape cât Hiroshima și Nagasaki, să existe cu certitudine o sută de oameni inteligenți. naturali, vigilenți. Și ei urmau să fie distruși. iar asta nu putea să fie în acord cu divinitatea lui Dumnezeu, ci avea să fie pur și simplu urât. Așa că Dumnezeu a spus: „Dacă poți dovedi că există o sută de oameni buni, n-o să distrug cele două orașe”.

Hasidul a zis: „Și. dacă sunt numai 50. vei distruge orașele?”

Dumnezeu a fost prins cu garda jos de către misticul hasid. A spus: „Chiar dacă poți dovedi că există 50...

Iar misticul a zis: „Dacă sunt doar 25? Ce contează?

Pentru tine contează numărul sau calitatea? Te intere­sează cantitatea sau calitatea?”

Dumnezeu a zis: „Calitatea, firește”.

Iar hasidul a spus: .De calitatea este cea care contează, atunci. ca să-ți zic adevărul. eu sunt singurul care nu a fost pervertit, care duce o viață naturală, binecuvântată. Însă eu locuiesc șase luni în Gomora și șase luni în Sodoma. Vei distruge acele orașe?”

Dumnezeu nu întâlnise niciodată o persoană atât de abilă. De la o sută. acest bărbat îl adusese la unul. Numai un evreu poate face asta! Ei știu cum să se tocmească, așa că el s-a tocmit. În versiunea ortodoxă a poveștii, Dumne­zeu distruge cele două orașe. dar nu și în versiunea misticilor. Orașele au fost salvate pentru că Dumnezeu nu a putut distruge nici măcar o singură persoană de calitate. nici măcar o singură persoană înțeleaptă. doar pentru că întreg orașul devenise pervertit.

Trebuie doar să fii alert. Nu e nevoie să te simți dispe­rat și nu e nevoie să te simți îngrozit. Dacă un singur om poate convinge existența să protejeze două orașe, avem mii de hasizi printre noi. Fiecare sannyasin este un hasid. Existența nu le poate permite câtorva politicieni idioți să distrugă această lume.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să rămâi tăcut.

Trebuie să creezi o atmosferă grandioasă de iubire în jurul tău, care va fi o protecție. Trebuie să înveți să dansezi și să cânți. Să știe acești politicieni că acest pământ este încă plin de oameni frumoși – atât de multe cântece și atât de multă muzică, și atât de multă creativitate, și atât de mulți oameni care meditează... sigur se vor gândi mai bine.

Din partea noastră, noi nu avem nevoie de arme nucle­are mai mari pentru a opri războiul – asta-i problema. Avem nevoie de ceva total diferit. Iubirea îți va furniza energia. meditația îți va furniza o tărie colosală. Și nu te vei mai simți atât de neînsemnat. te vei simți demn și însemnat. pentru că iubirea ta. meditația ta. fericirea ta vor salva lumea.

Și nu-ți face griji că ești neajutorat să faci ceva. Ideea de neajutorare s-a născut. deoarece nu ți s-a spus nicio­dată ce resurse ai. Nu ți-ai analizat niciodată resursele­, dragostea ta, tăcerea ta, pacea ta. compasiunea ta. bucuria ta. Nu ți-ai analizat niciodată tot acest potențial inepui­zabil al ființei tale. Și. dacă mii de oameni înfloresc în iubire. muzică și dans. iar întregul pământ devine o cele­brare, atunci nici un politician capricios nu va distruge această lume. El se va simți neajutorat, el se va simți vinovat să distrugă oameni atât de frumoși și o planetă atât de frumoasă.

Mă întrebi: „Se mai poate face ceva?”

Dragostea ta, tăcerea ta. bucuria ta sunt suficiente. Nu este nevoie de mai mult; mai mult te va face să fii îngrijorat în mod inutil. Iar grija este ca un balansoar – te ține în mișcare. dar nu te duce nicăieri! Nu e nevoie să-ți faci griji și nu e nevoie să te simți disperat, neajutorat. Câțiva idi­oți au pregătit moartea planetei; există milioane de oameni inteligenți care pot împiedica asta doar prin dragostea lor, prin bucuria lor, prin frumusețea lor. prin extazul lor. Acestea sunt experiențe mult mai puternice ­fiindcă energia atomică, sau energia nucleară, este parte a lumii materiale. Este explozia atomului. cea mai de jos. cea mai mică particulă a materiei.

Noi încă n-am înțeles că natura are un echilibru absolut. Dacă explozia unui mic atom poate distruge atât de mult... Te-ai gândit vreodată la un atom viu al ființei tale și la explozia lui? Cu alte cuvinte. am numit asta iluminare. Nu este altceva decât o explozie a ființei tale. Înspre lumină. Iar apoi, brusc, ai o putere mult mai înaltă și superioară. Nu este nevoie ca ea să se lupte cu cea inferioară; însăși prezența sa o va face neputincioasă pe cea inferioară.

Nu s-a încercat pe o scară largă. ci doar din când în când. Însă acele situații rare reprezintă cu certitudine o dovadă că. dacă încearcă. fiecare om poate deveni o explozie de conștiință – care este o energie mult superioară – și poate face toate aceste arme nucleare

Pag. 9 – 13