Un savant explorează spiritul
O biografie a lui Emanuel Swedenborg. Concepte cheie ale teologiei sale
Swedenborg este unul din ultimii mari cărturari ai Renașterii. Un om cu o minte curioasă, a scris mai mult de o sută de lucrări, cu pana pe hârtie. Aceste lucrări au fost la început științifice și filosofice, iar spre finalul vieții teologice. |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
Swedenborg este unul din ultimii mari cărturari ai Renașterii. Un om cu o minte curioasă, a scris mai mult de o sută de lucrări, cu pana pe hârtie. Aceste lucrări au fost la început științifice și filosofice, iar spre finalul vieții teologice. Iată mai jos câteva comentarii ale savanților zilelor noastre, despre această scurtă biografi e a sa: „În ciuda formei sale compacte, lucrarea aduce noi detalii istorice clarificatoare. Corelațiile cu progresul contemporan politic, științific și filosofic sunt prezentate cu talent și inspirație... O admirabilă prezentare a conceptelor cheie ale filosofiei lui Swedenborg.” – GUSTAF ARRHENIUS, Institutul de Oceanografie Scripps „Cei doi autori, cărturari Swedenborgieni, ne oferă noi înțelegeri și, mai presus de toate, un dramatic simț al mesajului real al acestuia... Swedenborg este un fel de Himalaya al minții. Această biografie... precum de pe un vârf de munte, ne oferă o perspectivă completă asupra înțelepciunii. Este o biografie pentru căutători.” – WILSON VAN DUSEN, Psiholog clinic „Abundența detaliilor, într-o atât de mică lucrare, ne arată calitatea și cantitatea cercetării... Un paragraf despre logica scrierilor lui Swedenborg devine pe neașteptate excelent narativ... și contribuie la intriga lucrării... Este plăcut să afli despre viața lui Swedenborg, în felul acesta.” – JOHN HITCHOCK, Fizician și autor al Atoms, |
Cuprins:
INTRODUCERE UN SAVANT EXPLOREAZÃ SPIRITUL CAPITOLUL I SAVANTUL SWEDENBORG EXPLOREAZÃ SPIRITUL EFERVESCENȚÃ LA UPSALA BÃTRÂNUL SWEDBERG STUDIILE INDEPENDENTE ÎN STRÃINÃTATE ÎN SLUJBA LUI CHARLES AL XII-LEA SWEDENBORG: ASESOR ȘI OM DE STAT SWEDENBORG: AUTOR ȘI’ EDITOR LUCRÃRILE ȘTIINȚIFICE MAI MULTE STUDII ÎN STRÃINÃTATE PUNCTUL DE COTITURÃ EXPERIENȚELE SPIRITUALE SCRIERILE TEOLOGICE APOCALIPSA ȘI TEOLOG IA CONTROVERSE ADEVÃRATA RELIGIE CÃLÃTORIA FINALÃ DILEMA REZOLVATÃ CAPITOLUL II CONCEPTE CHEIE ÎN TEOLOGIA LUI SWEDENBORG. BIBLIOGRAFIE NOTE EXPLICATIVE SURSELE ILUSTRAȚIILOR CRONOLOGIA VIEȚII LUI EMANUEL SWEDENBORG INDEX |
Fragment:
CAPITOLUL I SAVANTUL SWEDENBORG EXPLOREAZÃ SPIRITUL EFERVESCENȚÃ LA UPSALA Pentru a aprecia viața lui Emanuel Swedenborg, așa cum a trăit-o el, trebuie să intrăm puțin în atmosfera spiritului Suediei atunci când numele său mai era încă Emanuel Swedberg. În momentul nașterii sale, în anul 1688, se poate vorbi În mod legitim de Imperiul Suedez, o realitate ale cărei granițe includea toate porturile maritime de la marea Baltică – părți din moderna Finlandă, Lituania, Polonia, Danemarca și Germania. În timpul tinereții lui Swedberg, Charles al XII-lea a extins aceste granițe cu câteva sute de mile și apoi a pierdut tot ce câștigase și, chiar mai mult, a adus țara în criză, făcând ca monarhia absolută să fie abolită. Valul de efervescență intelectuală, cunoscut ca Iluminism, se răspândea în Suedia venind dinspre Germania și Anglia. Cu un sfert de secol înainte ca Emanuel să se nască, comunitățile religioase și academice din Upsala fuseseră implicate într-o controversă puternică: o parte voia să accepte „cartezianismul” – libertatea de a cerceta, promovată de filosoful Descartes, care vizitase Suedia cu puțin timp înainte de a muri, în 1650, în timp ce cealaltă parte se lupta să mențină vechiul sistem de învățare, cel aprobat de biserica. În 1689, înainte ca Emanuel să împlinească 2 ani, Charles al XI-lea a decretat că, deși tradiția bisericească continuă să fie autoritatea supremă pentru facultatea de teologie, toate celelalte departamente ale universității au libertatea totală de a cerceta și alte abordări. Efervescența era foarte ridicată. În perioada în care Emanuel era la Upsala, a fost introdusă ebraica în programa școlară, iar studenții au luat brusc contact cu învățăturile rabinice. Acestea erau predate de Johan Kemper, evreu convertit și Cabalist, care împărtășea cu mulți evrei și creștini credința că mileniul va aduce sfârșitul lumii. De fapt, îl acceptase pe Iisus ca Mesia după ce fusese dezamăgit de un evreu contemporan, care aspira la acest titlu. În altă parte de lume, la mijlocul secolului al XVIIlea, Oliver Cromwell și Parlamentul britanic au încurajat imigrația evreilor în Anglia, cu scopul explicit al îndeplinirii unei precondiții a venirii lui Mesia – ajutând evreii să se împrăștie în toate colțurile lumii. În acest climat intelectual, cercetarea științifică era o mare aventură. Un contemporan mai tânăr, Linnaeus, va face o muncă de cercetare botanică, realizând prima clasificare botanică în detaliu a plantelor. În aceeași atmosferă intelectuală, unul dintre cei mai eminenți profesori, Olof Rudbeck, a putut să predea mecanica pentru a moderniza industria minieră și (2) să scrie o istorie a originii Suediei, pornind de la Goți și ajungând înapoi până la locuitorii Atlantidei, demonstrând superioritatea suedezilor față de toate celelalte nații și implicit, dreptul lor legitim de a stăpâni continentul. Rudbeck, profesor de medicină și botanică la Upsala, promotor pionier al cartezianismului, era prieten cu familia Swedberg. În timpul unui mare incendiu care a avut loc în Upsala, în 1702, se presupune ca a coordonat studenții care au salvat majoritatea cărților din biblioteca universității și de asemenea multe din cărțile lui Jesper Swedberg. Se presupune că fiul său și propriul renume au inspirat doi dintre cei mai faimoși studenți ai săi să fie interesați de botanică și anatomie, Swedberg și Linnaeus, și, de asemenea, i-a ghidat în lumea fascinantă care astăzi s-ar numi religie comparată, incluzând simboluri religioase ale antichității și șamanismul Lapon. Tot de la Rudbeck a căpătat Swedenborg și pasiunea pentru sistemele mărețe, globale pe care amândoi le-au urmărit cu succes. Decretul regal din 17 aprilie 1689 a fost pus în practică la Upsala, dar a continuat să fie subiectul unor dezbateri teoretice aprinse. În aceste dezbateri între cartezianism și aristotelism (un cuvânt cod pentru conservatorismul Lutetan), unul dintre cei mai vehemenți cartezianiști a fost bibliotecarul universității, Erik Benzelius. Jesper Swedberg era în egală măsură un pasionat purtător de cuvânt pentru viziunea aristoteliană. Sora mai mare a lui Emanuel, Anna, s-a căsătorit cu Erik Benzelius în 1703 și, când Jesper a părăsit Upsala în acea vară, pentru a-și îndeplini obligațiile ca Episcop la Skara, Emanuel a locuit cu Erik si Anna pentru restul anului universitar. La școală și acasă, și-a creat o relație foarte apropiată cu Benzelius, pe care îl iubea și îl venera ca „pe un tată”. Mare parte din viață a continuat să se lupte cu tensiunea dintre abordarea științifică a vieții adoptată de cel de-al doilea tată și supunerea față de credința promovată de către tatăl biologic. Iluminismul nu a reușit să elimine suficient ceea ce acum am numi superstiție populară. Prezențele angelice și demonice făceau parte din viață, confirmate de povești miraculoase. În căminul copilăriei sale și în slujbele tatălui său acestea erau considerate ca fiind În deplină consonanță cu religia Creștină, la fel de esențială. Imaginați-vă un intelect impregnat puternic în acest curent: nimic nu este mai important decât religia Creștină și Biblie, nimic nu este mai incitant decât investigațiile empirice ale lumii fizice. În acest context, modificările bruște de opinie sunt normale. Neașteptatul este de așteptat. Adultul Swedenborg își va satisface această dilemă, dar nu există ceva consemnat ca surprinzător în anii de studenție. A intrat la universitate la 11 ani, nimic remarcabil la acea vreme, În mod special pentru studenții talentați și cu legături de familie importante. Tatăl său și viitorul cumnat aveau poziții ideale: avea de asemenea legături ancestrale cu aceeași corporație minieră care sponsorizase un număr de băieți din acea parte a țării. Făcea parte din clasa industrială, economică și intelectuală a Suediei În egală măsură cu colegii de facultate. De asemenea, a fost meditat de un văr mai În vârstă, Johan Moraeus. De formație farmacist și pe cale de a studia medicina la Paris, Moraeus a fost un model exemplar pentru interesul lui Emanuel către știință. BÃTRÂNUL SWEDBERG Jesper Swedberg avea 35 de ani și era capelan la curtea regelui Charles al XI-lea atunci când s-a născut Emanuel. A murit doctor În teologie și episcop de Skara, când Emanuel avea 47 de ani. Jesper și fratele lui mai mare Peter erau prima generație În familie care purtau un nume de familie În loc să moștenească un nume tradițional suedez: tatăl lui ]esper, un bogat patron de mine era Daniel Isaacsson, tatăl lui fiind Isaac Nilson, iar tatăl acestuia fiind Nils Otteson ș.a.m.d. Când Daniel Isaacsson a ales un nume pentru băieții săi, i-a numit „Swedberg”, poate deoarece ferma familiei și locul de origine de lângă mina Marelui Munte de Cupru de la Falun era numita Sveden (Svedens Gard sau „ferma arsă”, creată datorită unui incendiu care a ars o parte din pădurea Înconjurătoare). Emanuel s-a născut În Stockholm pe 29 ianuarie 1688, al treilea dintre cei 9 copii ai lui Jesper și Sara (Behm) Swedberg. Era al doilea băiat, dar fratele mai mare Albert a murit când Emanuel avea 8 ani, lăsându-l ca cel mai În vârstă supraviețuitor de sex masculin. Două din surorile sale – Anna, cu doi ani mai mare și Hedwig cu doi ani mai tânără – i-au rămas apropiate, fiecare din ele oferindu-i un cămin în perioade diferite din viață. Un frate mai tânăr, Daniel, a murit când Emanuel avea 3 ani și următorul frate, Eliezer, a murit când Emanuel avea 28 de ani. O Pag. 9 – 13 |