Cine este Amos? În spatele
protagonistului acestui roman adevărat, al acestui jurnal intim scris la
persoana a treia, transpare profilul biografic al autorului său.
Andrea Bocelli este unul
dintre marile mituri pozitive ale celui de-al treilea mileniu, este cel mai
iubit tenor din lume. Aici, în spațiul neașteptat al unei cărți, artistul toscan
ne dăruiește însă o altă muzică, la fel de atrăgătoare: este „muzica tăcerii“,
este vocea lumii lăuntrice a unui personaj a cărui sensibilitate face ca orice
reflecție să fie captivantă, orice confidență să fie prețioasă.
Îndărătul artistului de
talie mondială, descoperim omul, ucenicia lui artistică și existențială,
profunzimea valorilor sale. La fel ca Bocelli, Amos își cultivă talentul cu o
autocritică intransigentă și nu își pierde darul umilinței nici măcar după ce
vocea lui a devenit o legendă.
În paginile acestui „portret
al artistului la tinerețe“, redat într-o proză limpede ca formă și poetică în
conținut, cântărețul parcurge încă o dată anii formării lui, într-un scenariu
narativ care implică familia, prieteniile, cele dintâi iubiri și cele dintâi
succese. Departe de tentațiile lăudăroșeniei, în paginile cărții palpită
adevărul unei vieți destinate triumfurilor, dar, ca oricare alta, marcată și ea
de linii de pornire false, de dubii, dureri mărunte și mari. Cu pasiunea
sincerității, cu o duioșie dezarmantă (ca atunci când descrie raportul cu tatăl
sau întâlnirea cu Veronica, tovarășa sa de viață), Bocelli îl ia de mână pe
cititor, făcându-l părtaș la propriul univers spiritual – atât de bogat,
vulnerabil și complex – care se oglindește în cuvintele cărții.
O „muzică a tăcerii“ de
neuitat, exact ca vocea autorului ei.
Giorgio De
Martino |