Ereziile gnostice din primele două veacuri

Cunoasterea profesata de Biserica crestina a fost o cunoastere data prin revelatie divina si acceptata in credinta; orice alta patrundere mai deplina in lucrurile divine ce poate fi obtinuta prin studiu sau contemplatie era admisa doar in masura in care era in acord cu invatatura revelata si, daca nu identica cu ea, macar era o interpretare legitima sau o explicatie a acesteia. In schimb, cunoasterea profesata de invatatorii gnostici era o cunoastere menita sa subordoneze revelatia lui Christos speculatiilor filosofiei omenesti - o cercetare curioasa, ce cauta o intelegere a lui Dumnezeu, nu in lucrurile in care s-a revelat El insusi, ci in lucrurile in care nu s-a revelat - o cercetare care, sub pretentia de a oferi un inteles mai adanc si mai spiritual revelatiei crestine, si-a dezradacinat de fapt propriul temei supunandu-l unor teorii incompatibile cu primele sale principii - teorii inventate de oameni, provenite din filosofiile pagane, si facand din aceste filosofii criteriul si telul revelatiei, in loc sa priveasca revelatia ca pe o dezvaluire facuta de Dumnezeu a acelor adevaruri pe care intelepciunea omeneasca si-a dorit sa le vada si nu le-a vazut.

PREFATA 5

I. INTRODUCERE 9

II. SURSELE GNOSTICISMULUI 24

III. SURSELE GNOSTICISMULUI. CLASIFICAREA SECTELOR GNOSTICE 41

IV. MENTIUNI ALE GNOSTICISMULUI IN NOUL TESTAMENT 56

V. MENTIUNI ALE GNOSTICISMULUI IN NOUL TESTAMENT 72

VI. PRECURSORI AI GNOSTICISMULUI: SIMON MAGUL SI MENANDRU 87

VII. SECTELE OFITE 103

VIII. CERINT. CARPOCRATE. NAZAREENII SI EBIONITII 115

IX. GNOSTICISMUL SIRIAN. SATURNIN. TATIAN. BARDESAN 134

X. GNOSTICISMUL EGIPTEAN. BASILIDE 148

XI. GNOSTICISMUL EGIPTEAN. VALENTIN SI VALENTINIENII 169

XII. VALENTIN SI VALENTINIENII 186

XIII. GNOSTICISMUL ASIATIC. MARCION 203

XIV. REACTII IUDAIZANTE. CLEMENTINELE. ELKASAITII 220

XV. OPONENTII CRESTINI AI GNOSTICISMULUI: IRINEU SI TERTULIAN 239

XVI. CLEMENT DIN ALEXANDRIA. HIPOLIT 260

Index general 276

Bibliografie selectiva: Principalele studii asupra gnozei si gnosticismului 282