Adevăr Divin
Jurnal
voi dăinui...
Autor:
Autor:
Leonardo da Vinci
Editura:
Editura:
Aldo Press (Dexon)
| Volumul nu este o recenzie a operei lui Leonardo Da Vinci ci o reflexie a omului și gânditorului Leonardo Da Vinci. |
Jurnal
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
Aceste însemnări, notițe, inițal scrise pe bucăți de hârtie de diverse tipuri si mărimi împărțite între prieteni după moartea lui Leonardo, au poposit treptat în diverse colecții importante, cum ar fi Biblioteca Regală de la Castelul Windsor, Luvru, Biblioteca Nacional de Espana, Muzeul Victoria și Albert, Ambrosiana Biblioteca din Milano - care deține douăsprezece volume Codex atlanticus – și Biblioteca Britanică din Londra - care a pus o selecție din Codex Arundel (BL Arundel MS 263) on-line. Codex Leicester este singura lucrare științifică majoră a lui Leonardo în mâini private. Acesta este deținută de Bill Gates și se prezentată o dată pe an în diferite orașe din întreaga lume Notele lui Leonardo pare să fi fost destinate pentru publicare, deoarece multe dintre foi au o formă ca pentru a facilita acest lucru, în multe cazuri, un singur subiect, de exemplu inima sau fătul uman, este acoperit în detaliu în cuvinte și imagini pe o singură coală. Această carte este un cumul al notelor, făcute de Leonardo cu scopul de a fi introduse în viitoare volume structurate conform domeniilor de interes pentru marele artist si gânditor al Renașterii. Din păcate, Leonardo nu a reușit sa-și concretizeze intenția și, multe sute de ani, notele sale au rămas o enigma pentru cercetători. Acum mai bine de un secol un, răbdător și meticulos investigator al vieții și operei lui Da Vinci, scriitorul german Jean Paul Richter, a reușit, pornind de la munca făcuta de câțiva cercetători ce l-au precedat, să le reorganizeze ținând cont intențiile autorului și să le traducă făcându-le astfel accesibile publicului larg... A rezultat un volum extrem de edificator referitor nu doar la opera lui Leonado dar mai ales la personalitatea și modul de a gândi și acționa al acestuia. Aflăm astfel ca Leonardo a fost nu doar pictor, inventator, sculptor dar și geograf, geolog, biolog, medic, scriitor, culegător de fabule, prooroc, filozof, psiholog. Notele lui Leonardo mai dezvăluie si secvențe ale lumii și epocii pe care a trăit-o cu intensitate. |
Cuprins:
| PARTEA I I. PROLEGOMENE ȘI INTRODUCERE GENERALÃ LA TRATATUL DESPRE PICTURÃ Intenția autorului de a publica Manuscrisele (1) Pregătirea Manuscriselor pentru publicare (2) Povață pentru cititori (3) Dezordinea din Manuscrise (4) Sugestii pentru aranjarea Manuscriselor, ratând despre subiecte diferite (5-8) Introducere generală la tratatul despre pictură (9-13) Planul cărții despre pictură (14-17) Întrebuințarea tratatului de pictură (18) Necesitatea cunoștințelor teoretice (19-20) Funcțiile ochiului (21-23) Variabilitățile ochiului (24) Reglarea vederii (25) Diferențe de percepție cu un ochi și cu ambii ochi (26-29) Dimensiunea comparativă a imaginii depinde de cantitatea de lumină (30-39) II. PERSPECTIVA LINIARÃ Observații generale despre perspectivă (40-41) Elemente ale perspectivei:despre punct (42-46) Despre linie (47-48) Natura schiței (49) Definiția perspectivei (50) Perceperea obiectului depinde de direcția ochiului (51) Dovadă experimentală despre existența piramidei vederii (52-55) Relațiile dintre punctul depărtat și punctul de dispariție (55-56) Cum se măsoară piramida vederii (57) Realizarea piramidei vederii (58-64) Dovadă prin expriment (65-66) Concluzii generale (67) Contrariul este imposibil (68) Un caz paralel (69) Funcția ochiului explicată de camera obscură (70-71) Practica perspectivei (72-73) Refracția razelor în cădere asupra ochiul (74-75) Inversarea imaginilor (76) încrucișarea razelor (77-82) Demonstrarea perspectivei prin mijlocirea unui geam vertical de sticlă (83-85) Unghiul vederii variază în funcție de distanță (86-88) Piramide opuse în juxtapoziție (89) Despre perspectiva simplă și complexă (90) Distanța corectă a obiectelor față de ochi (91-92) Mărimea corespunzătoare a obiectelor cu privire la distanța lor față de ochi (93-98) Mărimea aparentă a obiectelor definită prin calcul (99-106) Despre perspectiva naturală (107-109) III. ȘASE TRATATE DESPRE LUMINÃ ȘI UMBRÃ INTRODUCERE GENERALÃ. - Prolegomcn (110) Schemă a cărții tratatelor despre lumină și umbră (111) Diferite principii și planuri de tratare (112-116) Diferite tipuri de lumină (117-118) Definiția despre natura umbrelor (119-122) Despre diversele tipuri de umbre (123-125) Despre diversele tipuri de lumină (126-127) Observații generale (128-129) III-I PRIMUL TRATAT DESPRE LUMINÃ ȘI UMBRA Despre natura luminii (130-131) Diferențele dintre lumină și strălucire (132-135) Relațiile dintre corpurile luminoase și cele luminate (136) Experimente asupra relației dintre lumină și umbră într-o încăpere (137-140) Clarobscurul în relație cu poziția ochiului (141-145) Legea incidenței luminii (146-147) III-II AL DOILEA TRATAT DESPRE LUMINÃ SI UMBRA Gradațiile de intensitate ale umbrelor (148-149) Despre intensitatea umbrelor ca dependentcal distanței de lumină (150-152) Despre proporția luminii și umbrei (153-157) II-III AL TREILEA TRATAT DESPRE LUMINÃ ȘI UMBRÃ Definiția umbrelor derivate (158-159) Diferite tipuri de umbre derivate (160-162) Despre relațiile dintre umbrele derivate și umbrele primare (163-165) Despre forma umbrelor derivate (166-174) Despre intensitatea relativă a umbrelor derivate (175-179) Umbra ca produs a două lumini de mărimi diferite (180-181) Efectul luminii la distanțe diferite (182) Complicații posibile ale umbrelor derivate (183-187) III-IV PATRULEA TRATAT DESPRE LUMINÃ ȘI UMBRÃ Despre forma umbrelor răspândite (188-191) Despre contururile umbrelor răspândite (192-195) Despre mărimea relativă a umbrelor răspândite (196-197) Efectele asupra umbrelor răspândite datorate nuanței fundalului (198) O afirmație controversată (199) Despre intensitatea relativă a umbrelor răspândite (200-202) III-V AL CINCILEA TRATAT DESPRE LUMINÃ ȘI UMBRÃ Principii despre reflectare (203-204) Despre reverberație (205) Reflecția despre apă (206-207) Experimente cu oglinda (208-210) Append Despre umbrele în mișcare (211-212) III-VI AL ȘASELEA TRATAT DESPRE LUMINÃ ȘI UMBRÃ Efectele razelor la trecerea prin găuri (213-214) Despre gradația umbrelor (215) Despre proporția relativă a luminii și umbrelor (216-221) IV. PERSPECTIVA DISPARIȚIEI Definiție (222-223) O demonstrație prin experiment (224) O regulă călăuzitoare (225) Un experiment (226) Despre neclaritate la distanțe mici (227-231) Despre neclaritate la distanțe mari (232-234) Importanța clarobscurului în perspectiva dispariției (235-239) Efectul fundalurilor luminate sau întunecate asuprii mărimii aparente a obiectelor (240-249) Teoreme despre perspectiva dispariției din manuscrisul C. (250-262) V. TEORIA CULORILOR Efectele reciproce ale culorilor asupra obiectelor aflate unul în fața celuilalt (263-272) Efectul culorilor în camera obscură (273-274) Despre culoarea umbrelor derivate (275-276) Despre natura culorilor (277-278) Despre gradarea intensității culorilor (279-280) Despre reflecția culorilor (281-283) Despre folosirea culorilor deschise și întunecate în pictură (284-286) Despre culorile curcubeului (287-288) VI. PERSPECTIVA CULORILOR ȘI PERSPECT1VA ATMOSFERICÃ Reguli generale (289-291) Un caz excepțional (292) Un experiment (293) Practica acestei prospectiva de colori (294) Regulile perspectivei atmosferice (295-297) Despre densitatea relativă a atmosferei (298-299) Despre culoarea atmosferei (300-307) VII. DESPRE PROPORȚIILE ȘI MIȘCÃRILE FIGURII UMANE Observații preliminare (308-309) Proporțiile mâinii și feței (310-318) Proporțiile capului văzut din față (319-323) Proporțiile relative ale mâinii și piciorului (324-327) Proporțiile picioarelor (328-331) Despre punctul central al întregului corp (332) Proporțiile relative ale torsului și ale întregului individ (333) Proporțiile relative ale capului și ale corpului (334) Proporțiile relative ale corpului și ale piciorului (335-336) Proporțiile relative ale corpului și ale labei piciorului (337) Proporțiile întregului individ (338-341) Lățimea unui om sub brațe este aceeași cu cea de la coapse (342) Schema proporțiilor a lui Vitruvius (343) Brațul și capul (344) Proporțiile brațului (345-349) Mișcarea brațului (350-354) Mișcarea torsului (355-367) Mișcarea corpului uman (368-374) Despre mersul în sus și în jos (375-379) Despre corpul uman în mișcare (380-388) Despre părul care cade în cârlionți (389) Despre pânze (390-392) VIII. BOTANICA PENTRU PICTORI ȘI ELEMENTE ALE PICTURII PEISAJULUI Clasificarea copacilor (393) Despre grosimea relativă a crengilor față de trunchi (394-402) Direcția de creștere (403-407) Formele copacilor (408-411) Punctul de inserție al frunzelor (412-419) Lumina asupra crengilor și frunzelor (420-422) Proporțiile luminii și umbrei la frunze (423-426) Despre transparența frunzelor (427-429) Gradațiile de umbră și culoare la frunze (430-434) O clasificare a copacilor în funcție de culoarea acestora (435) Proporțiile de lumină și umbră la copaci (436-440) Distribuirea luminii și a umbrei în funcție de poziția spectatorului (441-443) Efectele luminii de dimineață (444-448) Efectele luminii de amiază (449) Aspectul copacilor la distanță (450-451) Umbrele răspândite ale copacilor (452) Lumină și umbră la grupurile de copaci (453-457) Despre tratarea luminii la peisaje (458-464) Despre tratarea luminii pentru vederile de orașe (465-469) Efectul vântului asupra copacilor (470-473) Lumină și umbră la nori (474-477) Despre imaginile reflectate în apă (478) Despre curcubeu și ploaie (479-480) Despre semințele de flori (481) IX. PRACTICA PICTURII IX-I. PRECEPTE MORALE PENTRU CEL CE ÎNVAȚÃ PICTURA Cum îți stabilești capacitățile pentru o carieră artistică (482) Cursul de instruire pentru un artist (483-485) Studiul anticilor (486-487) Necesitatea cunoștințelor de anatomie (488-489) Cum să dobândești exercițiu (490) Hărnicia și meticulozitatea sunt primele condiții (491-492) Viața privată a artistului și alegerea companiei (493-494) Impărțirea timpului pentru studiu (495-497) Despre forța productivă a artiștilor neînsemnați (498-501) Un avertisment cu privire la studiul părtinitor (502) Cum să dobândești universalitatea (503-506) Jocuri și exerciții folositoare (507-508) IX-II. ATELIERUL ARTISTULUI - INSTRUMENTE ȘI AJUTOARE PENTRU APLICAREA PERPECTIVEI - DESPRE ANALIZA UNEI PICTURI. Despre mărimea atelierului (509) Despre construirea ferestrelor (510-512) Despre cea mai bună lumină pentru pictură (513-520) Despre diversele unelte pentru pregătirea unui tablou (521-530) Despre mânuirea lucrărilor (531-532) Despre limitările picturii (533-535) Despre alegerea poziției (536-537) Marimea aparentă a siluetelor într-un tablou (538-539) Pozitia corectă a artistului atunci când pictează și a spectatorului (540-547) IX-III. METODE PRACTICE DE LUMINÃ ȘI UMBRÃ ȘI DE PERSPECTICÃ AERIANÃ. Grade de lumină și umbră (548) Despre alegerea luminii pentru un tablou (549-555) Distribuirea luminii și a umbrei (556-559) Suprapunerea luminii și a umbrei (560-561) Despre luminarea fundalului (562-565) Despre luminarea obiectelor albe (566) Metodele aerului (567-570) IX-IV. DESPRE PORTRETE ȘI NUDURI. Despre schițarea figurilor și portretelor (571-572) Poziția capului (573) Despre lumina de pe portrete (574-576) Sugestii generale despre tablourile istorice (577-581) Cum să reprezinți diferențele de vârstă și sex (582-583) Despre reprezentarea emoțiilor (584) Despre reprezentarea animalelor imaginare (585) Alegerea formelor (586-591) Cum să expui siluetele (592) Despre gesturile potrivite (593-600) IX-V. SUGESTII PENTRU COMPOZIȚII Despre pictura scenelor de luptă (601-604) Despre pictarea unui furtuni (605-606) Despre reprezentarea potopului (607-609) Despre pictarea fenomenelor naturale (610-611) IX-VI. MATERIALELE ARTISTULUI. Despre cretă și hârtie (612-617) Despre pregătirea și folosirea culorilor (618-627) Despre pregătirea paletei (628) Prepararea uleiurilor (629-634) Despre firnisuri [sau prafuri] (635-637) Despre materii chimice (638-650) IX-VII. FILOZOFIA ȘI ISTORIA PICTURII. Relația dintre artă și natură (651-652) Pictura este superioară poeziei (653-654) Pictura este superioară sculpturii (655-656) Aforisme (657-659) Despre istoria picturii (660-661) Scopul pictorului (662) X. STUDII ȘI SCHIȚE PENTRU PICTURI ȘI DECORAȚIUNI Despre picturile reprezentând Madona (663) Portretul lui Bernardo di Bandino (664) însemnări despre Cina Cea de Taina (665-668) Despre bătălia de la Anghinari (669) Reprezentații alegorice referitoare la ducele de Milano (670-673} Reprezentări alegorice (674-679) Listă de desene (680-702) Ornamente și decorațiuni pentru petreceri (703-705) XI. ÎNSEMNÃRI DESPRE SCULPTURÃ Câteva recomandări practice (706-707) Măsurarea și împărțirea unei statui (708-709) însemnări despre turnarea monumentului Sforza (710-715) Modele pentru calcul monumentului Sforza (716-718) PARTEA A II-a Referiri ocazionale la monumentul Sforza (719-724) Proiectul monumentului Trivulzio (725-727) Despre luarea mulajului medaliilor (728) Despre stuc (729-730) A turna (731) Turnarea bronzului în ipsos (732-736) Modul în care ar trebui lustruite matrițele (737) Cum să procedezi să spargi o bucată mare de bronz (738) Cum să combini plumb cu alte metale (739) Despre chituirea cuptorului pe dinăuntru (740) XII. DESENE ARHITECTURALE XII-I. PLANURI PENTRU ORAȘE (741-744) XII-II. PLANURI PENTRU CANALE ȘI STRÃZI ÎNTR-UN ORAȘ (745-747) XII-III. CASTELE ȘI CASE DE ȚARÃ (748-752) XII-IV. ARHITECTURA ECLAZIASTICÃ (753-759) XII-V. ARHITECTURA PALATULUI (760-763) XII-VI. STUDII DESPRE DETALII ARHITECTURALE (764-769) XIII. SCRIERI TEORETICE DESPRE ARHITECTURÃ XIII-I. DESPRE FISURILE DIN PEREȚI (770-776) XIII-II. DESPRE FISURILE DIN NIȘE (777-778) XIII-III. DESPRE NATURA ARCADEI (779-788) XIII-IV. DESPRE FUNDAȚII, NATURA PAMANTULUI ȘI SUPORTURI (789-792) XIII-V. DESPRE REZISTENȚA GRINZILOR (793-795) XIV. ANATOMIA, ZOOLOGIA ȘI FIZIOLOGIA XIV-I. ANATOMIA (796) Planuri și sugestii pentru aranjarea materialelor (797-802) Planuri pentru reprezentarea mușchilor prin desene (803-808) Despre corpolență și slăbiciune (809-810) Despre corpul omenesc (811) Diviziunile capului (812-813) Probleme fiziologice (814-815) XIV-II. ZOOLOGIA ȘI ANATOMIA COMPARATIVÃ Diviziunile regnului animal (816-817) însemnări diverse despre studiul zoologiei (818-821) Studiu comparativ al structurii osoase și a mișcării mușchilor (822-826) XIV-III. FIZIOLOGIA Studiul comparativ al organelor de simț la oameni și la animale (827) Avantaje in structura ochiului la anumite animale (828-831) Comentarii despre organele vorbirii (832-833) Despre condițiile vederii (834-835) Locul bunului-simț (836) Despre originea sufletului (837) Despre legăturile sufletului cu organele simțului (838) Despre acțiunea musculară involuntară (839) Diverse observații fiziologice (840-842) Legile nutriției și suportul vieții (843-847) Despre circulația sângelui (848-850) Câteva însemnări despre medicină (851-856) XV. ASTRONOMIA XV-I. PÃMÂNTUL CA PLANETÃ Locul Pământului în univers (857-859) Legile fundamentale ale sistemului solar (859-864) Cum să demonstrăm că Pământul este o planetă (865-868) Perspectiva (869-872) Motivul pentru care soarele are o dimensiune mărită în vest (873) Despre luminozitatea Pământului în spațiul universal (874-878) XV-II. SOARELE întrebarea despre mărimea reală și aparentă a soarelui (879-884) Despre natura luminii soarelui (885) Considerațiuni despre mărimea soarelui (886-891) XV-III. LUNA Despre luminozitatea lunii (892-901) Despre lună (902) Despre petele de pe lună (903-907) Despre halourile aflate înjurai lunii (908) Despre instrumentele de observare a lunii (909-910) XV-IV. STELELE Despre lumina stelelor (911-913) Observații despre stele (914) Despre istoria astronomiei (915) Despre timp și diviziunile acestuia (916-918) XVI. GEOGRAFIE FIZICÃ INTRODUCERE Scheme pentru aranjarea materialelor (919-928) Introducere generala (929) XVI-I. DESPRE NATURA APEI Oranduirea primei cărți (930) Definiții (931-932) Despre suprafața apei in raport cu globul pământesc (933-936) Despre proporția masei de apă în raport cu cea a Pământului (937-938) Teoria lui Platon (939-940) Tecria ridicării apei printre munți (941) Grsutatea relativă a suprafeței marii față de cea a Pământului (942-945) XVI-II. DESPRE OCEAN Dezmințirea teoriei lui Plinius despre salinitatea mării (946-947) Caracteristicile apei mării (948-949) Despre formarea golfurilor (950-951) Despre năvălirile marii pe pământ și vice versa (952-954) Fluxul și refluxul mareei (955-960) XVI-III. CURSURI DE APÃ SUBTERANÃ Teoria circulației apelor (961-962) Observații in sprijinul ipotezelor (963-969) XVI-IV. DESPRE RÂURI Despre modul în care sunt alimentate izvoarele râurilor (970) Mareea în estuare (971) Despre modificări, cauzate în cursurile râurilor de confluența acestora (972-973) Apa (974) Valtori (975) Despre vibrațiile pământului (976) Originea nisipului din râuri (977-978) XVI-V. DESPRE MUNȚI Formarea munților (979-983) Minoritățile pentru studiul structurii Pământului (984) XVI-VI. PROBLEME GEOLOGICE (985) Indoieli cu privire la potop (986) Despre potop și scoicile marine (987-988) Cercetări amănunțite (989-991) Alte probleme (992-994) XVI-VII. DESPRE ATMOSFERÃ Componente ale atmosferei (995) Despre mișcarea aerului (996-999) Globul pământesc ca organism (1000) XVII. ÎNSEMNÃRI TOPOGRAFICE XVII-I. ITALIA Canalele în legătură cu râul Arno (1001-1008) Canale milaneze (1009-1013) Estimări și studii pregătitoare pentru canale (1014-1015) însemnări despre clădirile din Milano (1016-1019) Notă (1020) Remarci despre fenomenele naturale în și în apropiere de Milano (1021-1022) însemnări despre Pavia (1023) însemnări despre Sforzesca în apropiere de Vigevano (1024-1028) însemnări despre lacul din nordul Italiei (1029-1033) însemnări despre locuri din Italia centrală, vizitate în 1502 (1034-1054) Alessandria în Piedmont (1055-1056) Alpii (1057-l062) Apeninii (1063-1068) XVII-II. FRANȚA (1069-1079) Despre germani (1080-1081) Dunărea (1082) XVII-III. ȚÃRILE DIN CAPÃTUL VESTIC AL MEDITERANEI Strâmtorile Gibraltarului (1083-1085) Tunisia (1086) Libia (1087) Mallorca (1088) Marea Tireniană (1089) XVII-IV. LEVANTUL Marea Levantului (1090) Marea Roșie (1091-1092) Nilul (1093-1098) Obiceiuri ale popoarelor asiatice (1099-1100) Rodos (1101-1102) Cipru (1103) Marea Caspică (1105-1106) Marea Azov (1107) Strâmtoarea Dardanele (1108) Constantinopol (1109) Eufrat (1110) Asia Centrală (1111) Despre băștinașii din țările calde (1112) XVIII. RÃZBOI MARITIM. INSTRUMENTE MECANICE. MUZICÃ Despre mișcare; A ști cât de mult înaintează o corabie într-o oră (1113) Metode a sta sau de a te mișca pe apă (1114) Despre războaiele navale (1115-1116) Folosința centurilor de înot (1117) Despre gravitatea apei (1118) Aparatul de scufundare și patinaj (1119-1121) Despre aparatele de zbor (1122-1126) Despre minare (1127) Despre Focul grecesc (1128) Despre muzică (1129-1130) Despre ornamente (1131) XIX. MAXIME FILOZOFICE. MORALE. POLEMICI ȘI SPECULAȚI XIX-I. MAXIME FILOZOFICE Rugăciuni către Dumnezeu Fortele naturii Psihologie (1132-1133) (1134-1139) (1140-1147) Știința, principiile și regulile ei (1148-1161) XIX II MORALE Ce esle iată? (1162-1163) Moarle.i (1164) ,,- Cum să-ți petreci viața (1165-1179) je-Despre nesăbuință și ignoranță (1180-1182) EDespre bogății (1183-1187) Ș Legile vieții (1188-1202) Politică (1203-1204) XIX-III. POLEMICI. SPECULAȚII. împotriva speculatorilor (1205-1206) împotriva alchimiștilor (1207-1209) | împotriva scriitorilor de rezumate * Despre spirite ^Neființa (1210) (1211-1215) (1216) Reflecții despre Natură (1217-1219) XX. SCRIERI UMORISTICE ”•”XX-J. STUDII DESPRE VIAȚA ȘI OBICEIURILE ”ANIMALELOR Dragostea.de virtute (1220) J limdja (1221) L,,UCL” : (1222) ^Recunoștință (1223) ^Nerecunoștința (1224) ? Generozitatea (1225) Adulatorii sau sirenele (1226) Drepuite (1227) Hdelitate sau loialitate (1228) Minciuni (1229) Mărinimia (1230) Perseverența (1231) ,;= Lipsa de cumpătare (1232) VMi*mdria liCelibatul (1233) (1234) Viețuitoare (1235-1264) XX-II. FABULE Fabule despre animale (1265-1270) Fabule despre obiectele neînsuflețite (1271-1274) Fabule despre plante (1275-1279) XX-III. VORBE DE DUH ȘI POVESTIRI O glumă (1280-1292) XX-IV. PROFEȚII Clasificarea profețiilor (1293-1296) Profeții (1297-1313) XX-V. CIORNE ȘI SCHIȚE PENTRU SCRIERILE UMORISTICE Schițe pentru fabule, etc. (1314-1323) Schițe pentru profeții (1324-1331) Ironia (1332) Trucuri (1333-1335) XXI. SCRISORI. ÎNSEMNÃRI PERSONALE. NOTE DATATE Ciorne de scrisori și relatări referitoarea la Armenia (1336-1337) Note despre înâmplări din lumea largă (1338-1339) Ciorne de scrisori adresate Lodovico il Moro (1340-1345) Ciorne de scrisori de trimis la Piacenza (1346-1347) Scrisoare către Cardinalul Ippolito d”Este (1348-1350) Ciornele unei scrisori către Giuliano de” Medici (1351-1352) Ciorna unei scrisori scrisă la Roma (1353) Documente diverse (1354-1355) Diverse ciorne de scrisori și insemnări personale (1356-1368) Note ce conțin date (1369-1378) XXII. NOTE DIVERSE însemnări dinainte de 1500 (1379-1413) însemnări după 1500 (1414-1434) însemnări nedatate (1435-1457) Note despre elevi (1458-1468) Citate și note despre cărți și autori (1469-1508) Inventare și socoteli (1509-1545) însemnări ale unor persoane necunoscute în Manuscrise (1546-1565) Testamentul lui Leonardo (1566) |
Fragment:
|
Caracteristici:
Numărul de pagini
Numărul de pagini
599
Formatul în cm. (l x L)
Formatul în cm. (l x L)
17 x 24
I.S.B.N.
I.S.B.N.
978-973-701-071-1
Traducerea
Traducerea
Diana-Irina Gabor
Publicat online
2014-01-19
Stoc
Stoc
Limitat
Preț
Preț
57.75
RON
Discount
Discount
21%
Preț final
Preț final
45.63 RON
I.S.B.N.
I.S.B.N.
978-973-701-071-1