Adevăr Divin
Motivație și personalitate
| Motivație și personalitate reprezintă consemnarea originală a activității desfășurate de unul dintre cei mai creativi psihologi ai secolului al XX-lea. Ea a devenit o lucrare de referință pentru orice om preocupat de teoriile lui Abraham H. Maslow, fapt dovedit de interesul crescând manifestat de autori care semnează în cele mai importante reviste de psihologie, educație, afaceri, studii sociale și din alte domenii. |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
| Deși prima ediție a acestei cărți a fost publicată în 1954, iar
a doua în 1970, influența sa a continuat să crească o dată cu trecerea
timpului. Din 1971 până în 1976, Motivație și personalitate a fost
citată ca material bibliografic de 489 de ori, deci de peste 97 de ori
pe an. Din 1976 până în 1980, la peste 20 de ani de la prima ediție,
numărul trimiterilor bibliografice a crescut la 791, aceasta însemnând
în medie 198 de trimiteri pe an. […] Maslow susține că toate trebuințele umane pot fi organizate într-o ierarhie, începând cu trebuințele fizice — de aer, hrană și apă. Apoi urmează alte patru niveluri, ale trebuințelor psihice — de securitate, dragoste, respect și actualizare a sinelui. În viziunea sa, trebuințele superioare sunt reale și fac parte integrantă din natura noastră umană în aceeași măsură cu nevoia de hrană. Maslow evită simplificările excesive ale poziției comportamentale și ale celei freudiene. |
Cuprins:
| Prefață la ediția a treia Mulțumiri Prefață la ediția a doua Influența lui Abraham Maslow de Robert Frager Introducere Influența lui Maslow O scurtă biografie Referințe bibliografice PARTEA ÎNTÂI TEORIA MOTIVAȚIEI 1. Prefață la teoria motivației Abordarea de tip holistic O paradigmă pentru stările motivaționale Mijloace și scopuri Motivația inconștientă Aspectul comun al dorințelor omenești Motivații multiple Stările motivaționale Satisfacerea generează noi motivații Imposibilitatea de a inventaria impulsurile Clasificarea motivației în funcție de obiectivele fundamentale Lipsa de adecvare a datelor obținute din studierea animalelor Mediul Acțiunea integrată Comportamentele nemotivate Posibilitatea de a obține Realitatea și inconștientul Motivația celor mai înalte capacități ale omului 2. O teorie asupra motivației umane Ierarhia trebuințelor primare Trebuințele cognitive primare Caracteristicile trebuințelor primare 3. Gratificarea trebuințelor primare Consecințe ale satisfacerii unei trebuințe primare Învățarea și gratificarea Gratificarea și formarea caracterului Gratificarea și sănătatea Gratificarea și patologia Implicații ale teoriei gratificării Influența gratificării 4. O reexaminare a teoriei instinctelor Importanța reexaminării O critică la adresa teoriei tradiționale a instinctelor Trebuințele primare în teoria instinctelor 5. Ierarhia trebuințelor Diferențe între trebuințele superioare și cele inferioare Consecințe ale unei ierarhii a trebuințelor 6. Comportamentul nemotivat Confruntare cu situațiile versus exprimare Comportamentele expresive PARTEA A DOUA - Psihopatologie și normalitate 7. Rădăcinile patologiei Privare și amenințare Conflict și amenințare Definirea individualizată a amenințării Trauma și boala ca amenințare Inhibarea actualizării sinelui ca amenințare Sursa patologiei 8. Este distructivitatea instinctivă? Animalele Copiii Antropologia Experiența clinică Endocrinologia și genetica Considerații teoretice Distructivitatea: instinctivă sau dobândită? 9. Psihoterapia ca relație interumană bună Psihoterapia și gratificarea trebuințelor Relațiile interpersonale bune Societatea bună Psihoterapia profesionistă 10. Concepții despre normalitate și sănătate Concepte standard Concepte noi Ce putem deveni Natura umană intrinsecă Diferențierea intrinsecului de accidental Condiții necesare pentru starea de sănătate Mediu și personalitate Utopia psihologică Natura normalității PARTEA A TREIA ACTUALIZAREA SINELUI 11. Oameni aflați în procesul de actualizare a sinelui: un studiu asupra sănătății psihice Studiul Observațiile 12. Iubirea la oamenii aflați în procesul actualizării sinelui Deschiderea A iubi și a fi iubit Sexualitatea Transcenderea eului Distracția și veselia Respectul față de ceilalți Dragostea ca recompensă în sine Iubirea altruistă Detașarea și individualitatea 13. Creativitatea la oamenii aflați în procesul actualizării sinelui Preconcepții Modele noi Creativitatea ca expresie a actualizării sinelui Rezolvarea contradicțiilor Absența fricii Experiențele de vârf Niveluri ale creativității Creativitatea și actualizarea sinelui 14. Întrebări pentru o nouă psihologie Învățarea Percepția Trăirile afective Motivația Inteligența Cogniție și gândire Psihologia clinică Psihologia animală Psihologia socială Personalitatea 15. O abordare psihologică a științei Studierea omului de știință Știință și valori umane Înțelegerea valorilor Legi umane și naturale Sociologia științei Abordări diferite ale realității Sănătatea psihică 16. Centrarea pe mijloace versus centrarea pe problemă Exagerarea importanței aspectului tehnic Centrarea pe mijloace și ortodoxia științifică 17. Stereotipizare versus cogniție autentică Atenția Percepția Învățarea Gândirea Limbajul Teoria 18. O abordare holistică a psihologiei Abordarea holistic-dinamică Conceptul de sindrom al personalității Caracteristici ale sindroamelor personalității Restabilirea după perturbare Studierea sindromului personalității Nivelul și calitatea sindroamelor personalității Sindroamele personalității și comportamentul Exprimarea logică și matematică a unităților elementare ale sindromului Referințe Postfață. Bogata recoltă a lui Abraham Maslow de Ruth Cox Introducere Psihologia umanistă Psihologia transpersonală Educația: valori umaniste și noi modalități de învățare Impactul lui Maslow asupra muncii și managementului Sănătatea și persoana întreagă Teoria motivației, a actualizării sinelui și psihologia femeii Societatea sinergică Perenitatea recoltei lui Maslow O trecere în revistă a lucrărilor în care a fost citată Motivație și personalitate Bibliografie și lecturi selective Bibliografia scrierilor lui Abraham Maslow |
Fragment:
Influența lui Abraham Maslow de Robert Frager „Omul nu poate face alegeri înțelepte în viață dacă ABRAHAM H. MASLOW, Introducere Abraham H. Maslow a fost un om care a avut curajul de a se asculta pe sine și de a-și urma credința nestrămutată în potențialul speciei umane. A fost numit pionier, vizionar, filosof al științei, optimist. A fost unul dintre promotorii psihologiei umaniste sau „cea de-a treia forță”, iar cartea Motivație și personalitate, publicată inițial în 1954, conține întrebările semnificative și primele sale explorări asupra psihologiei umane. Ideile elaborate în Motivație și personalitate au alcătuit temelia operei sale de o viață. Această carțe a avut o influență imensă în crearea unei concepții pozitive și complete asupra naturii umane. Ea rămâne în continuare un material unic, pătrunzător și influent, după cum arată curentele actuale din psihologie, educație, afaceri, cultură. în multe domenii se pune un accent tot mai mare pe actualizarea sinelui, valori, liberă alegere și pe o viziune mai pregnant holistică asupra individului. Influența lui Maslow Numărul din revista Esquire care a marcat a cincizecea aniversare a publicației conține a articole despre cele mai importante personalități americane de la jumătatea secolului al XX-lea. Redactorii l-au ales pe Maslow drept cel mai influent psiholog și totodată unul dintre cei mai importanți promotori ai viziunii moderne asupra naturii umane. George Leonard scria: Nu a scris cu grandoarea întunecată a lui Freud, cu grația studiată a lui Erik Erikson sau cu precizia elegantă a lui B.F. Skinner. Nu a fost un vorbitor strălucit; la începutul carierei sale era atât de timid, încât abia avea curajul să urce pe podium. [ .. .] Ramura psihologiei inițiată de el nu a dobândit o poziție dominantă în universități și colegii. A murit în 1970, dar încă nu s-a scris o biografie completă a sa. Și totuși, Abraham Maslow a contribuit în mai mare măsură la schimbarea concepției noastre despre natura umană și despre posibilitățile individului decât oricare alt psiholog american din ultimii cincizeci de ani. Influența sa, deopotrivă directă și indirectă, se află în continuă creștere, mai ales în domeniul sănătății, educației și teoriei managemeniului, ca și în viața personală și socială a milioane de americani. (Leonard, 1983, p. 326.) Când și-a început Maslow cariera, în psihologie existau numai două forțe majore: abordarea experimentală, comportamentalistă, și cea clinică, psihanalitică. Aceste modele nu au fost suficiente pentru Maslow. „Privind în ansamblu [ ... ] cred că nu greșesc dacă spun că istoria omenirii reprezintă un inventar al modurilor în care a fost subestimată natura umană. Capacitățile cele mai înalte ale omului au fost subestimate practic întotdeauna.” (1971, p. 7.) În cariera sa intelectuală, Maslow a încercat să echilibreze această tendință de subestimare cu investigații deschizătoare de drumuri asupra celor mai înalte posibilități de dezvoltare și evoluție umană. El a avut un rol esențial în apariția a două forțe majore în psihologie: umanismul și transpersonalismul. Ambele explorează natura umană în toată bogăția și complexitatea sa, fără a reduce comportamentul uman la un model mecanicist sau patologic. Punctul forte al lui Maslow stătea însă în capacitatea de a pune întrebări semnificative. El a pus în psihologie întrebări esențiale pentru viața noastră, a tuturor: Ce înseamnă să fii o ființă umană bună? De ce sunt capabile ființele umane? Cum ajunge o ființă umană să fie fericită, creativă, împlinită? Cum putem stabili că o persoană și-a împlinit întregul potențial, dacă nu știm în ce constă el? Cum putem depăși cu adevărat imaturitatea și insecuritatea copilăriei și în ce fel de circumstanțe o putem face? Cum putem elabora un model complet al naturii umane, onorându-ne extraordinarul potențial, dar fără a pierde din vedere latura nonrațională, pasivă? Ce îi motivează pe indivizii sănătoși psihic? Este persoana aflată în procesul actualizării sinelui cea mai fidelă reprezentare a naturii umane așa cum este ea cu adevărat, dincolo de suprafață? Aceasta este una dintre acele întrebări majore la care numai nebunii sau vizionarii îndrăznesc să ofere răspunsuri definitive. Ceea ce a oferit Maslow prin teoria lui despre actualizarea sinelui nu a fost numai un adevăr psihologic, ci o viziune complexă a naturii umane. In vreme ce alții stăruie asupra erotism ului, puterii, autointegrării sau stimulului și reacției, viziunea lui Maslow a fost una a adevărului gnostic și a bucuriei păgâne. (Lowry, 1973, p. 50.) întrebările creative puse de Maslow continuă să inspire revelații intuitive importante legate de natura umană ții încurajează noi explorări. Maslow și-a dedicat viața studierii oamenilor pe care-i considera sănătoși psihic: „Mai mult decât atât, oamenii aflați în procesul actualizării sinelui, cei care au ajuns la un nivel înalt de maturitate, de sănătate ții de împlinire personală au atât de multe să ne învețe, încât uneori par a fi membrii unei cu totul alte specii umane” (Maslow, 1968, p. 71). El a descoperit că indivizii sănătoși funcționează altfel decât cei care au anumite deficiențe. Maslow a numit această nouă abordare „psihologia Ființei”. A constatat că oamenii aflați pe calea actualizării sinelui sunt motivați de „valorile Ființei”. Acestea sunt valori care se dezvoltă firesc la indivizii sănătoși, nefiind impuse de religie sau cultură. Maslow susținea că „am ajuns în acel punct din istoria biologică în care suntem responsabili pentru propria evoluție. Aceasta a ajuns să depindă numai de noi. Evoluția presupune selecție și, așadar, alegere ții decizie, iar asta înseamnă valorizare” (Maslow, 1971, p. 11). Între valorile prețuite de oamenii aflați în procesul actualizării sinelui se numără adevărul, creativitatea, frumusețea, bunătatea, întregirea, vitalitatea, unicitatea, dreptatea, simplitate a ții autonomia. Studiul lui Maslow asupra naturii umane l-a condus la numeroase concluzii, între care următoarele idei centrale: 1. Ființele umane au tendința înnăscută de a înainta spre niveluri superioare de sănătate, creativitate și împlinire personală. 2. Nevroza poate fi considerată drept un blocaj a tendinței către actualizarea sinelui. 3. Evoluția unei societăți sinergice este un proces firesc și esențial. Aceasta este o societate în care toți indivizii pot ajunge la un nivel înalt al dezvolttării de sine, fără să-și limiteze unii altora libertatea. 4. Eficiența în afaceri și dezvoltarea personală nu sunt incompatibile. De fapt, procesul actualizării sinelui conduce fiecare individ către cele mai înalte niveluri de eficiență. În anul 1968, Maslow comenta că revoluția pe care a declanșat-o în psihologie s-a consolidat ferm. „În plus, ea începe să fie folosită, mai ales în educație, industrie, religie, organizare și management, terapie și dezvoltare personală [ ... ]” (p. iii). Mai mult decât atât, opera sa face parte integrantă din curentele intelectuale dominante ale secolului al XX-lea. În cartea sa despre Maslow și psihologia modernă, Colin Wilson scria: Prima jumătate a secolului al XX-lea a cunoscut o reacție împotriva epocii Romantismului. Biologia era dominată de un darwinism rigid, filosofia, de diverse forme de pozitivism și raționalism, știința, de determinism. Acesta din urmă ar putea fi rezumat prin ideea că, dacă am putea construi un computer gigantic în care am introduce toată cunoașterea științifică actuală, el ar putea prelua viitorul descoperirilor științifice. Primii psihologi s-au limitat la încercarea de a ne explica simțămintele și reacțiile în termenii mecanismelor cerebrale, adică la construirea Pag. 51 – 55 |