Părintele Arsenie Boca (1910 - 1989) – o biografie

Parcurgând cu atenție și cu dragoste cuprinsul bogat al cărții d-lui Florin Duțu – până în prezent, cea mai documentată biografie a Părintelui Arsenie, fără pretenția de a fi nicidecum completă sau exhaustivă – nu putem ajunge decât la concluzia inspirată de la sfârșitul Evangheliei Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan: „Sunt și alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus – care nu sunt scrise în cartea aceasta (Ioan 20, 30) – și care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărțile ce s-ar fi scris. Amin.” (Ioan 21, 25), cuvinte pe care le-am putea traduce și astfel: sunt și alte multe lucruri, fapte, minuni și semne; cuvinte, învățături și sfaturi; rugăciuni, viziuni și tăceri; experiențe, trăiri și simțiri pe care le-a avut sau le-a făcut Preacuviosul Parintele nostru Arsenie, care nu sunt scrise în cartea aceasta și care, dacă s-ar putea scrie de cineva cu de-amănuntul, cred că nici în tainica și profetica chilie a Sfinției Sale de sub Fereastra Sambetei din Munții Făgărasului, n-ar încăpea cărțile ce s-ar fi scris, ce se scriu și ce se vor mai scrie despre Sfinția Sa, care, ascuns în taina cuvintelor Sfantului Prooroc Ieremia: “Turn te-am pus în mijlocul poporului Meu și stâlp, ca să aflis și să urmărești drumul lor...” (Ieremia 6, 27), spunea printre altele: “Călugării sunt chemați să umple lumea de duhul Parusiei și să pună jăratec pe lemnul uscat al lucrurilor”, pentru a le reaprinde prin Duhul Sfânt.

Introducere și delimitarea temei

I CURRICULUM VITAE sau O POSIBILÃ ANEXÃ PENTRU VIITORUL DOSAR DE CANONIZARE

„Iată faptele!”

II Copilăria și adolescența la Vața ~e Sus (1910-1922), Brad (1922-1929), Academia Teologică din Sibiu (1929-1933)

III Student la Academia de Arte Frumoase din București (1933-1938)

IV Perioada Sâmbăta de Sus (1939-1948). „Pictor de suflete după modelul Domnului nostru Iisus Hristos” în furtuna războiului la Mănăstirea Brâncoveanu

V Duhovnic la Mănăstirea Prislop (1948-1959) în perioada torționarilor

VI Scoaterea din Mănăstire a Părintelui Arsenie Boca

O nouă Plângere a Prislopului

VII Iconar în București (1959-1967), în costum civil din ordinul Securității Statului. Obiectivul BRA TU „pictorul”

VIII În satul Drăgănescu (1967-1988). Plecarea la Domnul, Sinaia, 28 noiembrie 1989

Concluzii

Abrevieri

Tabel fotografii

Bibliografie

„Iară și iară cu pace” despre Părintele Arsenie

„După acestea, am văzut un alt înger pogorându-se din cer, având putere mare, și pământul s-a luminat de slava lui”

(Apocalipsă 18, 1)

„Cântărește de trei ori cuvintele și de șapte ori ceea ce scrii”, spunea Preacuviosul Părintele nostru Arsenie Boca, cel ,,zidit acum întru tăcere”, până la înviere. Chipul de icoană al Părintelui Arsenie, sculptat – într-o viziune – peste ani și ani, pe un versant nordic al Munților Făgărașului, cu vedere dinspre Olt, ca o efigie protectoare a neamului; după cum și Sfmția Sa L-a văzut și L-a reprezentat în pictură pe Mântuitorul Iisus Hristos, deasupra acestor munți, se reflectă și în cartea d-lui Florin Duțu pe care o avem deschisă în față:

„Și cărțile au fost deschise” (Apocalipsă 20, 12) Părintele Arsenie Boca (1910-1989) – o biografie (și nu o aghiografie!). Această carte ne aduce aminte de faptul că adevărata „Viață a lui Moise” nu putea fi nicidecum scrisă și tâlcuită magistral de către Sfântul Grigorie de Nyssa numaidecât după eventualele „dosare de la CNSAS” din Egiptul faraonilor, ci numai după scrierile biblice inspirate din Exod, Levitic, Numerii și Deuteronom, referitoare la marele legiuitor. La fel nici Viața Sfântului Prooroc Daniel n-ar putea fi scrisă și descrisă vreodată după „dosarele de la CNSAS” din Babilon, ci după minunile și revelațiile din cartea proorociei sale, din Istoria Susanei și din Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel. De asemenea, într-un mod fals și incomplet s-ar fi putut reflecta prima parte a vieții Sfântului Apostol Pavel de după convertire, în „dosarele de la CNSAS” ale ”dregătorului regelui Areta” din Damasc (II Corinteni 11, 32) și cu totul altfel ar fi putut scrie singur sau împreună cu Tit, Sfântul Apostol Timotei, „o viață” aghiografică a marelui apostol al neamurilor.

Tot așa, credem noi, și în cazul sau situația de față a Preacuviosului Părintelui nostru Arsenie Boca de la Prislop, a cărui viață în Hristos, biografie și mai ales aghiografie de așezat în Sinaxar, se reflectă și se oglindește mai mult decât în orice altceva, în „dosarele” de pelerinaj ale miilor și zecilor de mii de credincioși care-l caută cu dragoste și i se roagă cu credință la crucea de la mormântul Sfinției Sale de la Stanta Mănăstire Prislop. Dosarele „de urmărire” de la CNSAS ale celui ce L-a urmat neabătut pe Hristos, Părintele Arsenie Boca – „Omul îmbrăcat în haină de in”, „Îngerul cu cădelnița de aur” și „Arhanghelul” de la Prislop, în viziunea teologică, în concepția duhovnicească și în mărturisirea Noastră arhierească –, nu pot reflecta vreodată altceva decât întunecata perspectivă antihristică, dintr-o perioadă la fel de antihristică, asupra „celui mai mare om născut din femeie” (Matei 11, 11; Luca 7, 28) pe pământ românesc și a celei mai mari personalități creștine răsărite pe acelaș binecuvântat pământ daco-roman, de la Sfântul Apostol Andrei până astăzi.

Icoana părintelui Arsenie, zugrăvită și transfigurată prin contemplații scripturistice (III Regi 19, 11-12; Apocalipsă 7, 1; 8, 3-4), viziuni patristice (Avva Arsenie 27 și 38), mărturii contemporane și metafore spirituale, pregătește „canonizarea unui adevărat ,,rug aprins”. În acest sens, sfântul lui Dumnezeu și canonizarea lui de către Biserica Ortodoxă, s-ar putea asemăna cu rugul aprins din Sinai și stâlpul de foc din pustie. Prin canonizare, „rugul aprins” devine „stâlp de foc” pentru neam, popor și țară. Prin canonizare, ,,rugul aprins” se transfigurează în „stâlp de foc” și luminează ca și „stâlp de foc”, între țărmul Mării Roșii și malul Iordanului. Sau, prin canonizare, ,,rugul aprins” devine „stâlp de foc”, se transfigurează în „car de foc” și rourează ca „limbă de foc” a Duhului Sfânt. ,,După acestea, am văzut un alt înger pogorându-se din cer, având putere mare, și pământul s-a luminat de slava lui” (Apocalipsă 18, 1). Tot așa și pământul românesc se luminează și se va lumina tot mai mult de slava, harul și darul, harisma și personalitatea Preacuviosului Părintelui nostru Arsenie de la Prislop și de evlavia curată și cultul ortodox pe care poporul nostru le are față de Sfinția Sa.

Parcurgând cu atenție și cu dragoste cuprinsul bogat al cărții d-lui Florin Duțu – până în prezent, cea mai documentată biografie a Părintelui Arsenie, fără pretenția de a fi nicidecum completă sau exhaustivă –, nu putem ajunge decât la concluzia inspirată de la sfârșitul Evangheliei Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan: „Sunt și alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus – care nu sunt scrise în cartea aceasta (Ioan 20, 30)– și care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărțile ce s-ar fi scris. Amin.” (Ioan 21, 25), cuvinte pe care le-am putea traduce astfel: sunt și alte multe lucruri, fapte, minuni și semne; cuvinte, învățături și sfaturi; rugăciuni, viziuni și tăceri; experiențe, trăiri și simțiri pe care le-a avut sau le-a făcut Preacuviosul Părintele nostru Arsenie, care nu sunt scrise în cartea aceasta și care, dacă s-ar putea scrie de cineva cu de-amănuntul, cred că nici în tainica și profetica chilie a Sfinției Sale de sub Fereastra Sâmbetei din Munții Făgărașului, n-ar putea încăpea cărțile ce s-ar fi scris, ce se scriu și ce se vor mai scrie despre Sfrnția Sa, care, ascuns în taina cuvintelor Sfântului Prooroc Ieremia: „Turn te-am pus în mijlocul poporului Meu și stâlp, ca să afli și să urmărești drumul lor...” (Ieremia 6, 27), spunea printre altele: „Călugării sunt chemați să umple lumea de duhul Parusiei și să pună jăratec pe lemnul uscat al lucrurilor”, pentru a le reaprinde prin Duhul Sfânt.

Hățăgel, 9 august 2013
DANIIL STOENESCU
Episcop-Locțiitor al Daciei Felix

Introducere și delimitarea temei

„Cine dorește să scrie o biografie serioasă a Părintelui sau să analizeze concepțiile sale spirituale și teologice, cu siguranță va avea mult de muncă. Iar, după 20 de ani de la trecerea Părintelui la cele veșnice, acest lucru se impune cu necesitate.”

(George ENACHE, Ziarul Lumina)

În lucrarea ,,Metodologia cercetării științifice în teologia istorică”, unde se încearcă „să se descrie, într--un mod sistematic, principalele norme și principii, după care ar trebui să se desfășoare cercetarea științifică în teologie’”, sunt enumerate câteva criterii, când se pune problema alegerii subiectului unei lucrări științifice. Dintre aceste criterii pot spune că cele care au stat la baza alegerii subiectului acestei cărți sunt următoarele: interesul personal pentru subiectul ales, și anume, parcursul biografic al Părintelui Arsenie Boca; stadiul cercetării și publicațiile apărute cu privire la viața Părintelui Arsenie Boca până în prezent fac posibilă tratarea acestui subiect’; există o dezbatere cu privire la persoana Părintelui, pe alocuri inventându-i-se o biografie nefondată pe cercetări bine do cumentate, adesea vorbindu-se și scriindu-se pe baza celor auzite.

De acum aproape toate cărțile au fost deschise.

Astfel o mare parte din arhivele care conțin informații brute despre acest subiect pot fi cercetate în anumite condiții, erorile nemaifiind motivate de faptul că toate cărțile au fost închise.

În această carte încerc să aduc noi lămuriri ce privesc evenimentele din biografia Părintelui Arsenie Boca în urma consultării următoarelor arhive:

• Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.AS.) – dosarele din fondurile informativ, penal și documentar;

• Arhiva Arhiepiscopiei Aradului (AAA);

• Arhiva Universității Naționale de Artă din București (AU.N.AB.), cataloagele din anii 1933-1939;

• Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte (A.S.S.C.);

• Documentele referitoare la Părintele Arsenie Boca din arhivelele: Primăriei Comunei – Vața de Jos, Bisericii din satul Vața de Sus (jud. Hunedoara), Bisericii din comuna Hălmagiu (jud. Arad),
Oficiului de Cadastru al orașului Brad (jud, Hunedoara)”;

• Documentele referitoare la Părintele Arsenie Boca din Arhiva Mitropoliei Ardealului (Sibiu).

Tema acestei cărți este biografia Părintelui Arsenie Boca. O biografie este istoria unei persoane, iar istoria la rândul ei este ,,0 știință ideografică al cărei demers cognitiv se desfășoară pe două paliere: cel al reconstituirii faptelor și cel al interpretării lor, în primul rând stabilirea raporturilor cauzale”. Dacă istoria este o știință ideografică, care descrie fenomene, și dacă Părintele Arsenie este un fenomen unic în istoria

Pag. 9 – 15