Adevăr Divin
Marea Evanghelie a lui Ioan volumul VIII
| Domnul nostru Iisus Cristos a spus: „Luați aminte că, atunci când vor trece ceva mai mult de o mie nouă sute de ani de la actuala Mea venire aici pe Pământ, pe atunci nu vor mai fi aproape deloc războaie pe Pământ, și cam tot în acea epocă Eu voi veni în trup a doua oară pe Pământ pentru a realiza cu acea ocazie cea mai mare și mai durabilă purificare dumnezeiască a oamenilor...” („Marea Evanghelie a lui Ioan”, cap. 185.10) |
Stocurile se epuizează rapid, rezervă acest produs și hai la
librăria Adevăr Divin din Brașov, Str. Zizinului, nr. 48, pentru a-l prelua personal.
(Unele produse pot avea discount suplimentar în librărie.)
Vei fi contactat(ă) telefonic de un reprezentant divin.ro pentru confirmarea disponibilității, în intervalul Luni-Vineri orele 9:00 - 17:00, deci te rugăm să introduci un număr de telefon corect și actual.
Detalii:
Bătrânul hangiu a spus: „...Dar, dat fiind faptul că ne-ai oferit imensul dar de a ne face cunoscut dinainte, ca fiind ceva sigur, faptul că Tu vei veni pentru a doua oară în trup pe acest Pământ, pentru a rămâne aici cu noi, îndrăznim să Te întrebăm: nu ai putea oare să ne spui în ce loc al acestui Pământ vei reveni cu acea ocazie din nou printre oameni? Noi am vrea să știm care va fi acea țară, care va fi acel loc și care anume va fi acel fericit popor?” Domnul nostru Iisus Cristos: „Prietene, ia aminte că Eu nu aș putea să vă ofer în acest moment un răspuns pe care să-l puteți înțelege, căci nu trebuie să pierzi din vedere că vor exista în acele timpuri locuri, țări și popoare care acum nu au un nume; dar totuși poți să fii sigur și este necesar să crezi că voi reveni aici, pe Pământ, numai într-o țară sau într-un loc anume unde va continua să existe credința cea mai vie în Dumnezeu și cea mai puternică iubire pentru Dumnezeu și pentru semeni, ce va fi manifestată cu precădere de aproape toți aceia care vor trăi atunci acolo. Totuși, este necesar să știți că, atunci când voi veni din nou printre voi în trup, Eu nu voi veni singur. Luați aminte că toți cei ai Mei, care vor fi de foarte multă vreme lângă Mine, acolo, în Împărăția Mea Cerească, Mă vor însoți atunci cu o mulțime de grupuri, ce vor fi atunci necesare, și îi vor impulsiona și Întări, după cum merită, pe frații lor ce se vor afla încă în trup pe acest Pământ. Cu acea ocazie, o extraordinară și veritabilă comuniune se va naște între spiritele deja preafericite ale Cerului și oamenii care vor trăi în acele vremuri pe acest Pământ, și este necesar să știți că aceasta va fi o foarte mare și exemplară consolare pentru oamenii care vor trăi pe atunci...” („Marea Evanghelie a lui Ioan”, cap.187.3-5) |
Cuprins:
Domnul nostru Iisus Cristos și dușmanii Săi Evanghelia după Ioan, capitolul 9 (continuare) Capitolul 1. Niște farisei deghizați sosesc la Lazăr Capitolul 2. Rugămintea fariseilor Capitolul 3. Un fariseu își expune convingerile Capitolul 4. Unul dintre cărturari vorbește despre Ordinea Divină Capitolul 5. Fariseii discută despre moartea prematură a copiilor și despre Mesia Capitolul 6. Lazăr povestește despre Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 7. Lazăr critică „răceala” fariseilor Capitolul 8. Îndoiala fariseilor referitoare la Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 9. Mărturia lui Lazăr despre Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 10. Rafael se face cunoscut Capitolul 11. Domnul nostru Iisus Cristos îl laudă pe Lazăr Capitolul 12. Despre materie și pericolele sale Capitolul 13. Părerea lui Agricola despre viitorul învățăturii Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 14. Cuvintele Domnului nostru Iisus Cristos despre viitorul învățăturii Sale Capitolul 15. Despre densitatea populației terestre din viitor. Despre necazurile bătrâneții Capitolul 16. Despre încarnarea locuitorilor de pe stele Capitolul 17. Cum sunt tratați oamenii în această lume și în cea de dincolo Capitolul 18. Porțile Cerului și Împărăția lui Dumnezeu Capitolul 19. Despre neputința omului Capitolul 20. Despre legile divine Capitolul 21. Agricola cere îndrumări pentru educarea tinerilor Capitolul 22. Despre legile evoluției spirituale Capitolul 23. Cum să fie îndepărtată preoțimea păgână Capitolul 24. Trinitatea dumnezeiască și manifestarea acesteia în om Capitolul 25. Activitățile celor trei corpuri ale omului Capitolul 26. Realitatea cea misterioasă și veșnică a lui Dumnezeu Capitolul 27. Domnul nostru Iisus Cristos ca Fiu Capitolul 28. Despre infinit și eternitate Capitolul 29. Despre raportul dintre ființe și inteligența universală Capitolul 30. Despre cunoașterea viitorului Capitolul 31. Agripa povestește pățania lui cu ilirul posedat Capitolul 32. Domnul nostru Iisus Cristos explică natura posesiei Capitolul 33. Unde se află lumea spiritelor Capitolul 34. Cine este Satana? Capitolul 35. Despre persoana-lui Satana Capitolul 36. Unde se găsesc diavolii Capitolul 37. O scurtă expunere despre cauzele Creației primordiale Capitolul 38. Despre rugăciunea pentru cei morți Capitolul 39. Despre ruinele bântui te de fantome Capitolul 40. Semnificația spirituală a pâinii și vinului Despre ceremonii Capitolul 41. Despre poligamia bazată pe iubire reciprocă și despre unele taine ale ei Capitolul 42. Despre adevărata căință și penitență Capitolul 43. Despre iertarea păcatelor Capitolul 44. Despre spiritele naturale ale aerului Capitolul 45. Agricola amintește de Maria din Magdala Capitolul 46. Judecata care va veni asupra păgânilor Capitolul 47. Viitorul Romei și al Anticristului Capitolul 48. Despre Împărăția de O Mie de Ani Capitolul 49. Despre misiunea copiilor lui Dumnezeu în lumea de dincolo Despre durata existenței Pământului . Capitolul 50. Recunoștința romanilor față de Maria din Magdala Capitolul 51. Despre judecățile care ne așteaptă Ambiția și orgoliul – cauze ale necazurilor, revoluțiilor, războaielor și ale altor judecăți Capitolul 52. Maria din Magdala și Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 53. Călătoria spre Betania Capitolul 54. Vameșul cel lacom și Domnul nostru Iisus Cristos . Despre credința plină de iubire. Despre îndreptarea greșelilor Capitolul 55. Pe ogoarele lui Lazăr (Luca 10/38) Capitolul 56. Despre poziția privilegiată a Pământului, în aport cu Marele Om al Creației Capitolul 57. Despre corespondența dintre microcosmos și macrocosmos Despre cauzele întrupării Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 58. Cum a înțeles romanul explicația Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 59. Despre raportul dintre pământul nostru și celelalte lumi Capitolul 60. Despre semnificația Pământului nostru Capitolul 61. Despre menirea fundamentală a omului Capitolul 62. Reîntoarcerea celor șaptezeci de ucenici ai Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 63. Un cărturar Îl pune la încercare pe Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 64. Nemulțumirea cărturarilor Capitolul 65. Ipocrizia cărturarilor Capitolul 66. Despre iertarea păcatelor Capitolul 67. Domnul nostru Iisus Cristos redă viața unui servitor Capitolul 68. Despre educația copiilor Capitolul 69. Întrebarea lui Marcu referitoare la istoria Pământului Capitolul 70. Despre conținutul științific al cărții a șasea și a șaptea a lui Moise Despre vârsta Pământului Capitolul 71. Primele două perioade de formare a Pământului Capitolul 72. Evoluția Pământului până la pre-adamiți Capitolul 73. Ultimele două perioade de evoluție a Pământului Capitolul 74. Despre evoluția morală a pre-adamiților Capitolul 75. Despre vin Informații despre planeta distrusă Capitolul 76. Despre locuitorii planetei distruse Capitolul 77. Parabole despre Împărăția lui Dumnezeu Capitolul 78. Despre importanța propriului exemplu Capitolul 79. Cuvântul rostit și acțiunea valorează mai mult decât cuvântul scris Despre adevăratele și falsele evanghelii Capitolul 80. Ungerea cu nard din Betania Capitolul 81. Despre moartea omului Capitolul 82. Despre cauzele suferințelor care preced moartea Capitolul 83. Motivul lentei descompuneri a cadavrelor Capitolul 84. Despre incinerare și despre îmbălsămare Capitolul 85. Domnul nostru Iisus Cristos și fariseii recent aduși pe calea cea bună Capitolul 86. Marcu îl mărturisește pe Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 87. Motivele atitudinii templierilor față de Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 88. Despre cult și despre casta preoților Capitolul 89. Despre sabat și preoțime Capitolul 90. Despre adevărata sărbătorire a sabatului Capitolul 91. Cărturarul îl invocă pe Moise Capitolul 92. Despre instituirea sabatului Capitolul 93. Ce mâncăruri preferă Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 94. Contemplarea cerului înstelat Capitolul 95. Despre puterea celui mic Capitolul 96. Cum ia naștere vântul Capitolul 97. Despre cercetarea naturii în manieră materialistă Capitolul 98. Despre starea de vigilență a sufletului Capitolul 99. Despre profețiile care s-au împlinit și despre cele care nu s-au împlinit Despre liberul arbitru al omului și despre omnisciența lui Dumnezeu Capitolul 100. Despre obiceiuri și obișnuințe Capitolul 101. Zborul cocorilor Capitolul 102. Explicația spirituală a zborului cocorilor Capitolul 103. Sosirea romanilor la Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 104. Parabola călătorului înfometat Capitolul 105. Ce înseamnă «să iei cu asalt Împărăția lui Dumnezeu» Capitolul 106. Despre lumea de dincolo Capitolul 107. Despre utilitatea munților Capitolul 108. Despre importanța Învățăturii Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 109. Domnul nostru Iisus Cristos părăsește Betania Capitolul 110. Domnul nostru Iisus Cristos salvează din mâinile soldați lor romani niște copii prizonieri Capitolul 111. Sosirea la han Capitolul 112. Vindecări la han Capitolul 113. Hangiul povestește despre farisei Capitolul 114. Plângeri la adresa lui Irod Capitolul 115. Poporul evreu este ghidat de Dumnezeu Capitolul 116. Căpitanul și hangiul Îl recunosc pe Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 117. Hangiul povestește despre prima vizită a Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 118. Hangiul povestește despre casa lui Capitolul 119. Despre binefacere Capitolul 120. Despre iubirea de semeni Capitolul 121. Vizitarea fostei case regale Capitolul 122. Domnul nostru Iisus Cristos explică Psalmul 92 Capitolul 123. Unele remarci istorice asupra casei lui David Capitolul 124. Supărarea ucenicilor lui Ioan Botezătorul Capitolul 125. Rugămintea ucenicilor lui Ioan Capitolul 126. Căpitanul din Betleem vine la Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 127. Îndoielile căpitanului în ceea ce privește ghidarea oamenilor Capitolul 128. Despre relația dintre Dumnezeu și oameni Capitolul 129. Despre nemurirea sufletului omenesc Capitolul 130. Întoarcerea Domnului nostru Iisus Cristos și a însoțitorilor Săi în Betania Capitolul 131. Întrebarea despre personalitatea lui Rafael Capitolul 132. Despre invocarea spiritelor Capitolul 133. Căpitanul povestește ce a observat prin clarviziune Capitolul 134. Un vis al căpitanului Capitolul 135. Explicația lui Rafael despre natura viselor Capitolul 136. Nivelurile superioare de clarviziune Capitolul 137. Rafael mărturisește că este un spirit Capitolul 138. Despre natura Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 139. O furtună și folosul ei Capitolul 140. Despre scopul Creației Capitolul 141. O vijelie Capitolul 142. Despre originea și efectele furtunii Capitolul 143. Despre natura electricității Capitolul 144. Despre originea fenomenelor meteorologice Capitolul 145. Despre fenomenele electrice Capitolul 146. O întrebare despre natura lui Rafael Capitolul 147. Despre zăpadă și gheață Capitolul 148. Agricola le reamintește romanilor că momentul plecării lor se apropie Capitolul 149. Domnul nostru Iisus Cristos revelează viitorul Său pe pământ Capitolul 150. Calea unirii cu Spiritul și a renașterii în Spirit Capitolul 151. Modul în care Domnul nostru Iisus Cristos îi ajută pe oameni pe calea lor către desăvârșire Capitolul 152. Despre Ordinea Divină pe calea spirituală Capitolul 153. Învățătura Domnului nostru Iisus Cristos pentru romani Capitolul 154. Despre utilizarea puterii de vindecare Capitolul 155. Esenienii se plâng Domnului nostru Iisus Cristos de necazurile lor Capitolul 156. Sfatul dat de Domnul nostru Iisus Cristos esenienilor Capitolul 157. Caravana negustorilor din Damasc Capitolul 158. Domnul nostru Iisus Cristos părăsește casa lui Lazăr Capitolul 159. Pe drumul spre han Capitolul 160. Despre slujba religioasă și despre rugăciunea eficientă Capitolul 161. Parabola judecătorului și a văduvei (Luca 18/1-8) Capitolul 162. Despre ordinea Casei lui Dumnezeu Capitolul 163. Despre întoarcerea Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 164. În fața hanului unui vameș Parabola fariseului și a vameșului (Luca 18/9-14) Capitolul 165. O vindecare la hanul vameșului Iisus îi lasă pe copilași să vină la El (Luca 18/15-17) Capitolul 166. Domnul nostru Iisus Cristos și omul de vază (Luca 18/18-27) Capitolul 167. Petru întreabă care va fi răsplata ucenicilor (Luca 18/28-30) Capitolul 168. A treia vestire de către Iisus a morții și învierii Sale. Tămăduirea unui cerșetor orb (Luca 18/31-43) Capitolul 169. Domnul nostru Iisus Cristos la hanul din apropierea Ierihonului Capitolul 170. Întrebarea hangiului despre Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 171. Întrebarea hangiului despre fiul său dispărut Capitolul 172. Sosirea lui Kado, fiul hangiului Capitolul 173. Dorințele lui Abgar, regele din Edessa Capitolul 174. Ospățul la han Capitolul 175. Despre scopul și semnificația ceremonii lor Capitolul 176. Despre esența Adevărului Capitolul 177. Un fenomen remarcabil pe insula Patmos Capitolul 178. Cea de-a doua apariție a norișorului Capitolul 179. Visul preotului din sat Capitolul 180. Cea de-a treia apariție a norului celui luminos Capitolul 181. Despre filozofia naturalistă Capitolul 182. Despre ce se va petrece în viitor Capitolul 183. Despre eliberarea din lanțurile materiei Capitolul 184. Raportul dintre epicurieni și cinici, din punct de vedere spiritual Capitolul 185. Primele două feluri de purificare prin foc Capitolul 186. Cel de-al treilea și cel de-al patrulea foc purificator Capitolul 187. Condițiile întoarcerii Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 188. Domnul nostru Iisus Cristos împreună cu ai Săi pe colina Aralot Capitolul 189. Despre fostul Ierihon Capitolul 190. Despre scopul ordinii în natură Capitolul 191. Un grec experimentează zborul păsărilor Capitolul 192. La hanul din Eseea Capitolul 193. Despre seriozitatea Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 194. Despre adevărata iertare a păcatelor Capitolul 195. Cererea arabului Capitolul 196. Despre revelațiile divine făcute popoarelor Capitolul 197. Despre respectarea zilelor de sărbătoare întrebările și îndoielile ucenicilor în privința esenienilor Capitolul 198. Domnul nostru Iisus Cristos și tâlharii arabi Capitolul 199. Despre scopul și utilitatea călătoriilor Capitolul 200. Instruirea celor care urmau să răspândească învățătura Capitolul 201. Conducătorul esenienilor vindecă bolnavii Capitolul 202. Vindecarea celor sărmani Capitolul 203. Strădania celor bogați Capitolul 204. Roclus îi trimite pe bogătași la Domnul nostru Iisus Cristos Capitolul 205. Despre adevărata slăvire a Domnului nostru Iisus Cristos Capitolul 206. Ce dorește Domnul nostru Iisus Cnstos de la ai Săi Capitolul 207. Doi farisei trufași din Ierusalim sosesc la Eseea Capitolul 208. Roclus și cei doi templieri Capitolul 209. Roclus dezvăluie intențiile fariseilor Capitolul 210. Roclus îi vindecă pe bolnavi Capitolul 211. Roclus și tâlharii Capitolul 212. Domnul nostru Iisus Cristos face să apară un prânz miraculos Capitolul 213. Soția hangiului Capitolul 214. Cel mai mare miracol al Domnului nostru Iisus Cristos este Cuvântul Său Capitolul 215. Domnul nostru Iisus Cristos și hangiul cel superstițios Capitolul 216. Azilul pentru săraci al esenienilor Capitolul 217. Miracole la hanul din afara zidurilor cetății Capitolul 218. Domnul îi învață pe esenieni ce să facă cu fostele lor ajutoare Capitolul 219. O vizită la tinerii crescuți de esenieni Capitolul 220. Domnul nostru Iisus Cristos îi lasă pe esenieni să plece Index tematic Index de persoane Index de nume geografice |
Fragment:
Domnul nostru Iisus Cristos și dușmanii Săi Evanghelia după Ioan, capitolul 9
Capitolul 1
Niște farisei deghizați sosesc la Lazăr 1. De-abia am rostit aceste cuvinte, că o slugă a lui Lazăr a și intrat în sala de mese, unde noi ne aflam încă împreună, plini de voie bună, și l-a anunțat că niște străini tocmai sosiseră la han și doreau să stea de vorbă cu stăpânul casei. 2. Lazăr M-a întrebat ce trebuie să facă. 3. Eu i-am răspuns: „Deocamdată rămâi aici cu noi. Vor merge doar Rafael și cu cei șapte egipteni să se ocupe de acești farisei și cărturari vicleni; ei știu foarte bine ce să le spună și ce e de făcut cu ei.” 4. Rafael și cei șapte egipteni au ieșit Îndată. Cu o voce aspră, Rafael i-a întrebat pe nou-veniți ce vroiau. 5. Un fariseu a răspuns cu ipocrizie: „Tinere ce pari a fi de familie bună, ești cumva trimisul lui Lazăr? Noi îl cunoaștem și nu vrem să vorbim decât cu el. Ce obicei straniu este și acesta, ca stăpânul cu care vrem să vorbim să trimită în locul lui un băiețandru căruia de-abia îi mijesc tuleiele! Mergi și spune-i lui Lazăr că noi vrem să vorbim cu el și că suntem de rang mult mai înalt decât el, atât în Ierusalim, cât și în toate ținuturile evreiești.” 6. Rafael a spus: „Ei, dacă sunteți domni atât de mari precum spuneți, mă mir foarte tare că ați venit astfel deghizați pe înserat, pe acest munte asupra căruia voi înșivă ați aruncat anatema! Oare blestemul vostru nu spune că: «Trupul și sufletul oricărui evreu care va merge, fie ziua, fie noaptea, pe acest munte, va fi blestemat!»? Dacă este așa, cum de ați venit voi Înșivă aici pentru a vorbi cu ereticul de Lazăr?” 7. Fariseul a răspuns indignat: „Ce știi tu, tinerelule cu caș la gură? Dacă am primit puterea de la Dumnezeu de a blestema un loc, din motive întemeiate, avem și puterea de a ridica acest blestem, pentru noi cel puțin, atunci când vrem aceasta; căci noi suntem deasupra legii, și nu supușii ei. Ai înțeles?” 8. Rafael a spus: „Dacă voi considerați că sunteți mai presus de legea lui Dumnezeu, înseamnă, în mod evident, că sunteți mai presus de Dumnezeu! Căci Dumnezeu se supune El Însuși legilor Ordinii Sale eterne și nu le încalcă niciodată, fapt pentru care nu anulează niciodată o lege, nici măcar pentru a o încălca El Însuși în mod temporar, dacă ar avea chef. 9. Dacă voi credeți că aveți această putere, înseamnă că sunteți mult mai puternici decât Dumnezeu! Căci El Însuși, fiind Legea primordială, există și acționează întotdeauna în limitele propriei Sale legi, căreia îi este deci supus. Iar dacă Dumnezeu Însuși respectă cu strictețe această lege, cine v-a dat vouă dreptul de a vă pune deasupra legii și de a vă deghiza, pentru ca nimeni să nu vă recunoască atunci când încălcați propria voastră lege? Și dacă sunteți stăpâni ai legii, de ce vă temeți că oamenii v-ar putea recunoaște atunci când vă încălcați legile?” 10. Fariseul a răspuns cam cu jumătate de gură: „Ce pricepi tu, băiete, din lucrurile supreme, pe care numai preoții au dreptul lăsat de Dumnezeu să le judece?” 11. Rafael a răspuns: „Chiar așa? Cum de a avut atunci Samuel dreptul de a vorbi cu Dumnezeu pe când era copil și de a judeca aspectele divine?” 12. Fariseul: „Cum îndrăznești tu să te compari cu Samuel?!” 13. Rafael: „Cum de îndrăzniți voi să vă puneți deasupra lui Dumnezeu și a legilor Sale? Cine v-a dat acest drept? Adevărat vă spun vouă, că eu sunt de o mie de ori mai îndreptățit să mă compar cu Samuel decât voi să vă considerați a fi mai presus de Dumnezeu și de legile Sale! 14. Dar gata, mi-a ajuns prostia voastră! Răspundeți la întrebarea pe care v-am pus-o: de ce ați venit aici și ce vreți de fapt, căci altfel mă veți cunoaște imediat mai bine și veți înțelege singuri ce mă îndreptățește să mă compar cu Samuel!” 15. Fariseul a spus: „Este vorba despre o taină pe care nu o putem încredința nimănui altcuiva în afara lui Lazăr. Așa că mergi și caută-l, altfel vom fi nevoiți să intrăm cu forța în casă! Ceea ce vrem de la Lazăr nu te privește absolut deloc, chiar de-ai fi și de zece ori Samuel!” 16. Rafael: „Cum? Aveți o taină? Dar toată lumea strigă de pe acoperișuri! O să vă spun eu care este aceasta, astfel încât să înțelegeți că așa-zisa voastră taină nu mai e de mult o taină! 17. lat-o: deoarece emisarii pe care i-ați trimis ieri nu v-au adus nicio informație despre Profetul din Galileea, pe care voi ÎI urâți atât de mult, pentru simplul motiv că ei nu s-au întors încă, ați ținut sfat și ați hotărât să veniți aici, mai întâi pentru a încerca să aflați prin viclenie dacă Lazăr este aici și dacă nu cumva știe el unde se găsește sau unde a plecat Profetul, și apoi, în cazul în care Lazăr nu ar fi fost aici, să-I mituiți pe hangiu sau pe oricare alt servitor care ar fi putut să vă dea informația dorită! Odată aceasta obținută, urma să trimiteți de îndată toți zbirii care încă vă mai sunt credincioși să pună mâna pe Profet și să îl ucidă imediat. 18. Iată care era «lăudabila» voastră taină, și noi o știm foarte bine de mult timp, eu mai ales, care sunt un bun prieten al acestui Profet! Spuneți-mi acum, sincer, dacă am dreptate!” 19. Fariseul l-a privit pe Rafael stupefiat. După ce și-a mai revenit un pic, a spus: „Cine îți dă ție, băiete, dreptul să ne bănuiești de așa ceva? Mai întâi, tu nu știi încă dacă suntem într-adevăr trimișii Templului și nici măcar dacă suntem evrei, și apoi, află că noi nu știm nimic despre marele tău profet! Venind în această țară, noi am auzit desigur vorbindu-se pe ici, pe colo, că un mare magician s-a tăcut remarcat în ludeea prin arta, sau mai bine zis prin vrăjile sale, dar nouă ne este totuna dacă el este prietenul sau dușmanul preoților iudei și dacă aceștia îl prigonesc sau nu! Noi suntem negustori, și fii sigur că aceste nimicuri nu ne preocupă prea mult! Atunci, cum poți tu să ne acuzi de aspecte care nu ne-au interesat niciodată”!” 20. Rafael a spus: „N-aveți decât să spuneți ce vreți, dar asta nu ține la mine și la cei șapte tovarăși ai mei, nici dacă vă renegați statutul sau caracterul! Ca să vă dați și mai bine seama că este cu neputință să ne înșelați, îmi voi permite acum să vă dezbrac de hainele grecești pe care le purtați, astfel Încât să rămâneți În fața noastră În straiele voastre de templieri. Cu siguranță că atunci nu veți mai putea minți că nu sunteți ceea ce am spus!” 21. La aceste cuvinte, fariseii și-au prins strai ele și le-au ținut strâns cu mâinile, dar degeaba; căci de îndată ce voința lui Rafael a hotărât astfel, ei au rămas dintr-o dată în bine-cunoscutele lor veșminte de preoți, foarte ușor de recunoscut, și, îngroziți, au vrut s-o ia la fugă. Dar, reacționând cu promptitudine, cei șapte egipteni le-au barat drumul și le-au poruncit să rămână pe loc, amenințându-i că altfel va fi vai și-amar de ei. 22. Pentru a-i înspăimânta și mai tare, ei le-au arătat fariseilor trei lei mari foarte fioroși, care erau așezați pe drum, ceva’ mai la vale. Această metodă a avut efect, și fariseii, care erau în număr de zece, au început să-i ceară iertare lui Rafael, recunoscând că avusese dreptate în ceea ce privește motivele venirii lor pe Muntele Măslinilor. 23. În timp ce stăteau acolo îngroziți, Rafael le-a spus: „Există oare oameni mai răi decât voi, ia spuneți?! Pretindeți că Îl slujiți pe Dumnezeu, dar voi sluj iți infernul! Ce diavol v-a creat pe voi?! Marele Învățător din Nazaret v-a dovedit într-un mod mai mult decât evident că El este Mesia cel Făgăduit și, drept urmare, Unicul Domn al Cerului și al Pământului, cum au spus de altfel despre El toți profeții! Și voi, nu numai că nu credeți aceasta, dar îl și prigoniți cu furia voastră încrâncenată pe Stăpânul Cerului și al Pământului! Sărmani neghiobi ce sunteți! Ce vreți oare să faceți împotriva forței Atotputernicului, care cu cel mai mic gând al Său ar putea să vă spulbere sau să arunce sufletele voastre rele în iadul pe care-l meritați de mult?! Ce-o să faceți acum, nenorociților?!” 24. Un alt fariseu a răspuns: „Ascultă, tinere cu vorba atât de înțeleaptă! Noi nu-ți mai cerem decât să ne lași să ne întoarcem teferi în oraș, ‚și te încredințăm pe deplin că, pe cât de sigur e faptul că ne aflăm acum aici, nu vom mai lua niciodată parte, absolut deloc, la persecuțiile împotriva acestui profet galilean atât de deosebit! Ba chiar, dacă va fi posibil, îi vom sfătui și pe tovarășii noștri să nu mai facă așa ceva! Bineînțeles, nu putem garanta că vom reuși să-i facem să aibă o atitudine mai binevoitoare față de acest magician, dar vom face tot ce ne stă în putință pentru a potoli furia lor răzbunătoare, de asta poți să fi i sigur! Căci ne-am dat seama și am înțeles acum clar că a-l prigoni orbește pe galilean este o mare nebunie, care nu poate duce decât la propria noastră pieire. Noi ne vom ține așadar promisiunea, numai să ne lași să ne întoarcem teferi în oraș, așa cum te-am rugat.” 25. Rafael le-a răspuns: „Fie! Puteți să plecați! Nu vi se va petrece nimic rău, dar vai de cel care nu-și va ține cuvântul dat! Și nu uitați: puterea, înțelepciunea, omnisciența și Voința lui Dumnezeu sunt infinite, iar un biet muritor nu. poate și nu va putea niciodată să facă nimic împotriva lui Dumnezeu și a căilor Sale! 26. Și, din moment ce vă este ușor să vedeți că lucrările săvârșite în fața oamenilor de către Unsul lui Dumnezeu sunt dintre acelea pe care numai Dumnezeu singur le poate săvârși, veți înțelege fără îndoială de asemenea că Dumnezeu Însuși este Cel care lucrează aici, în strânsă uniune cu Profetul galilean pe care voi îl urâți atât demult, Și este total lipsit de chibzuință să te opui poruncilor lui Dumnezeu! 27. Spuneți așadar toate acestea confraților voștri răi și orbi! Chiar dacă furia lor împotriva Lui va merge până acolo încât, cu permisiunea Sa, ei să atenteze chiar la viața trupului Său și să-L ucidă, aceasta nu va face decât să grăbească judecata lor și pe cea a Ierusalimului. Dar pe El nu-L vor putea ucide, pentru că El este Viața însăși, și El va trăi în continuare pentru a judeca toate semințiile pământului. Fericit acela care va crede în El și care va căuta bunăvoința și prietenia Lui! 28. Acum, că știți ce vă rămâne de făcut, puteți să plecați; dacă doriți. Dar dacă vreți să schimbați mai întâi câteva cuvinte înțelepte cu Lazăr, vă este îngăduit.” 29. Unul dintre farisei a spus: „Dacă este aici, eu aș vrea să-i vorbesc, dar despre cu totul altele decât cele pentru care am venit; căci mustrarea ta a fost mai mult decât suficientă, deci nu mai avem ce discuta despre aceasta! Așadar, dacă am putea schimba câteva cuvinte cu Lazăr, ne-ar face mare plăcere.” 30. Atunci, în sala de mese, Eu i-am spus lui Lazăr: „Poți acum să mergi și să vorbești cu acești farisei. înfricoșați; dar să nu pomenești nimic despre prezența Mea aici.” Capitolul 2. Rugămintea fariseilor 1. Așadar Lazăr a ieșit, i-a salutat pe farisei după obiceiul Templului și i-a întrebat ce doresc. 2. Primul fariseu a răspuns: „Este adevărat că noi am venit aici cu gânduri rele și că ceea ce vroiam să-ți cerem inițial nu era deloc bine. Cuvintele acestui tânăr foarte înțelept și chibzuit, ca și straniile puteri ale acestor șapte oameni care ne înconjoară încă, ne-au arătat greșeala noastră și ne-au făcut repede să înțelegem inutilitatea și nebunia planului nostru celui rău, astfel încât am renunțat la el în totalitate. 3. Noi îți cerem acum foarte prietenește îngăduința de a reveni în Betania, ca prieteni ai tăi, pentru a discuta cu tine, între patru ochi, despre unele chestiuni; și am vrea să te rugăm să ne dai o escortă sigură pentru a coborî în oraș, căci un pic mai încolo, în josul drumului, se află tolăniți trei lei, care aparțin fără îndoială acestor șapte oameni, din moment ce au răspuns imediat chemării lor. Probabil că aceste bestii fioroase sunt dresate pentru a-i apăra ca niște câini credincioși în cursul călătoriilor lor; însă, în ciuda docilității lor aparente, noi nu putem avea încredere în ele! Câinele cel mai rău își recunoaște stăpânul chiar și în timpul nopții, dar dacă vine un străin, el se repede la el și îl sfâșie. Cu atât mai mult ne putem aștepta la așa ceva de la niște lei! De aceea, te rugăm să le spui acestor șapte oameni să-și ia fiarele de acolo!” 4. Lazăr le-a răspuns: „Dacă voi gândiți într-adevăr ceea ce spuneți și dacă aveți intenția să vă reparați pe cât posibil greșelile față de mulțimea de sărmani, văduve și orfani, puteți să treceți liniștiți prin fața acestor lei. Ei nici măcar nu vă vor băga în seamă; dar dacă în sinea voastră gândiți altceva decât spuneți, ar fi mai bine să nu vă apropiați de ei! Priviți deci voi înșivă în inimile voastre și spuneți-mi sincer care este situația. 5. Vă spun de asemenea că vă va fi foarte dificil să intrați în casa mea din Betania atâta timp cât sentimentele voastre nu vor fi în acord cu vorbele voastre; căci și casa mea are străjeri fioroși asemănători cu cei trei de acolo. Cine vine la mine cu gânduri bune și cu sinceritate nu trebuie să se teamă de nimic. Dar cine se apropie cu intenții rele și ascunse, aceluia nu-i va merge bine deloc!” 6. Același fariseu a reluat: „Te rog să mă crezi că acum noi gândim cu toții așa cum am spus și vom face tot posibilul să ne reparăm greșelile față de toți cei pe care i-am asuprit, dar totuși nu îndrăznim să trecem singuri prin fața acestor trei fiare! De aceea, te rugăm, dă-ne totuși o escortă bună.” 7. Lazăr: „Dacă sunteți de bună-credință, acești șapte oameni vă vor fi cea mai sigură escortă. Dar mai am o întrebare pentru voi! Spuneți-mi, de ce nu credeți că Iisus din Nazaret, EI și nimeni altul, este adevăratul Mesia? Ați citit În Scriptură și ați auzit Învățătura Sa și ați văzut semnele pe care EI le face! Cum puteți atunci să mai rămâneți atât de împietriți? Mii de evrei și de păgâni cred în EI, vin și mulțimi Întregi de oameni din toate colțurile lumii și se Închină în fața Lui, Îi ascultă Cuvântul și cred cu toată ființa că EI este Domnul. Doar voi, care ar trebui să fiți un exemplu bun pentru oameni, sunteți singurii care Îi mai opuneți rezistență, ca niște stânci pe timp de furtună. 8. Domnul Dumnezeu, așa cum a revelat El Însuși prin gurii profeților, s-a încarnat pe acest pământ, unde săvârșește acum operele despre care Scripturile vorbesc deja de secole – iar voi, cărturarii, ar trebui să recunoașteți primii aceste semne – și totuși, repet, voi nu credeți în Ei! Așadar care poate fi cauza?” 9. Fariseul: „Dragă prietene, despre aceasta ne-ar plăcea să discutăm cu tine cât mai curând posibil, în Betania; până atunci, pot numai să-ți spun că în cadrul Templului este foarte greu să rămâi om. Degeaba suntem preoți – aceasta nu e suficient ca să ne facă oameni. Fiecare este dușmanul celorlalți și caută să le facă rău, pentru a trage foloase din aceasta. Și, În loc să se plângă, templierul trebuie să urle împreună cu lupii pentru a nu fi sfâșiat de ei. Iar dacă această situație va mai dura, în scurt timp Templul va cunoaște tulburări mari, căci nimeni nu va mai putea să reziste! 10. Acum, că știi adevărata noastră părere, fii bun și spune-le acestor șapte oameni să ne conducă teferi înapoi în oraș.” 11. Luând din nou cuvântul, Rafael le-a spus fariseilor: „De ce sunteți atât de grăbiți să vă întoarceți? Dacă sunteți cu adevărat de bună-credință și din moment ce spuneți că vreți să credeți în Mesia, sunteți mult mai în siguranță aici, cu noi! N-ați venit voi, ca dușmani ai lui Mesia, cu intenția să descoperiți unde se găsește El? Acum, de ce nu mai vreți să știți unde este, ca să mergeți la El, ca prieteni, și să vă înfățișați înaintea Lui ca niște oameni care cred în El?” 12. Fariseul: „Tinere înțelept, dacă am proceda Pag. 3 – 5 |