Autoarea prezintă propria sa metodă de lucru cu copiii și adolescentii, în maniera Gestalt terapiei, și se adresează tuturor celor care își petrec cel putin o parte a timpului lor în compania unui copil: părinți și bunici, terapeuți de toate orientările, profesori și educatori etc. Fiecare pagină a acestei cărți reprezintă o resursă. Sunt descrise în detaliu, fără nicio rezervă din partea autoarei, tehnici de lucru, sugestii, jocuri, prezentări succinte de caz, teorie și discuții, zeci de căi prin care să pornim în această aventura fascinantă de cunoaștere, înțelegere și apropiere față de copii.
Este o carte care îți dă curajul să îți urmezi instinctul de a fi autentic în relația cu copiii din viața ta și de a-ți asuma cu maturitate grija și atenția față de nevoile lor. Violet Oaklander vorbește cu aceeași blândețe și naturalețe despre joc și copilărie, cât și despre suferință, traumă și abandon și despre nevoia, deseori reprimată, a copilului de libertate pentru a explora și a se exprima.
Am plecat cu intenția de a scrie o carte practică, ușor de citit, pragmatică. Nu am dorit să încarc rafturile bibliotecilor cu încă o carte academică, ce poate fi înțeleasă doar de cei inițiați. Deși ocazional am simțit dorința de a-i impresiona pe cei care pun preț pe erudiție (eu fiind unul dintre acești oameni), am continuat să-mi reamintesc faptul că voiam să scriu o carte despre ceea ce fac eu, cum fac și despre ce cred eu referitor la lucrul cu copiii, mai degrabă decât să scriu o carte cu scopul de a impresiona.
Am citit multe cărți despre dezvoltarea copilului și despre cum sunt copiii, dar atunci când lucrez cu copiii aduc și altceva în plus în lucrul meu și în relaționarea mea cu aceștia, în afara cunoașterii dobândite din cărți și prelegeri. Fac eforturi să-mi dau seama despre ce anume este vorba, pentru că știu cu siguranță că acest „altceva″ este important pentru mine și provine dintr-o sursă care a devenit parte din mine într-o asemenea măsură, încât nici nu mă mai „gândesc″ la ea. Atunci când sunt cu un copil, fie el de 4 sau de 14 ani, descopăr că pot relaționa cu el dintr-un loc care este într-o foarte mare armonie cu copilul și, în același timp, sunt capabilă să nu mă pierd pe mine însămi.
Violet Oaklander |