Adevăr Divin
Ghidul câinelui fericit
98 de sfaturi și de tehnici de bază
| Alătură-te lui Cesar și fii șeful propriei haite! |
38.44 30.76 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Învață și aplică cele 98 de lecții esențiale despre: Principiile psihologiei canine Comportamentele instinctuale Crearea echilibrului și stabilirea limitelor Corectarea comportamentelor inadecvate frecvente Alegerea câinelui potrivit pentru familia ta Metodele prin care poți ajuta câinele să se adapteze schimbărilor majore |
Cuprins:
MULȚUMIRI ... 7 |
Fragment:
Legile naturale ale câinelui
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care mi le pun proprietarii de câini este „Cu ce se ocupă exact psihologia canină?” Mulți consideră că psihologia câinelui are același obiect de studiu ca psihologia umană, dar nu este așa. Ceea ce oamenii trebuie să înțeleagă este că psihologia câinelui este foarte diferită de cea umană. În loc să cerceteze emoțiile și reacțiile oamenilor, psihologia canină încearcă să înțeleagă și să explice comportamentul câinelui din perspectiva rasei canine și nu din cea a omului. Și pentru a obține o perspectivă cât mai apropiată de modul de gândire canin, trebuie să înțelegi ceea ce eu numesc Legile naturale ale câinelui. Dacă intenționezi să deții controlul asupra câinilor și să fii șeful lor de haită, trebuie să înțelegi cine sunt ei și ce nevoi au în calitate de câini, în starea lor naturală. Deci care sunt Legile naturale ale câinelui? În esență, aceste legi reprezintă rezultatul a mii de ani de evoluție a câinilor sălbatici. Acesta este adevărul fundamental care trebuie înțeles pentru ca un câine să trăiască în armonie cu oamenii. Aceste forțe puternice continuă încă să modeleze felul în care gândesc și se comportă câinii din zilele noastre. Sunt legile pe care Mama Natură le-a imprimat speciilor. Ignorând aceste legi, acționezi împotriva Mamei Natură, care este o forță prea puternică pentru a lupta cu ea. Cele cinci legi sunt următoarele: Câinii sunt instinctuali. Oamenii sunt raționali, emoționali și spirituali. Energia este totul. Câinii sunt în primul rând animale, apoi specii, apoi rase și apoi nume. Simțurile unui câine formează realitatea lui. Câinii sunt animale sociale de haită, cu un șef și cu subordonați.Vom examina fiecare dintre aceste legi și efectele lor asupra memoriei, a comportamentului și a intelectului câinilor. Odată ce ai înțeles aceste cinci legi, poți începe să aplici Principiile de bază și Tehnicile șefului de haită care sunt analizate în capitolele 3 și 4. Pune toate aceste informații cap la cap și vei avea instrumentele esențiale pentru a-ți atinge scopul – un câine calm, supus, care te respectă, crede în tine și te iubește. Conform experienței mele, majoritatea oamenilor se concentrează doar asupra rezultatului: „De ce nu vrea câinele meu să facă ce îi spun?” Unii se concentrează numai asupra tehnicilor – de exemplu, modul corect sau greșit în care se plimbă câinele. Dar rară să înțelegi Legile naturale ale câinelui, o să-ți fie greu să ajungi la un rezultat pozitiv, indiferent de tehnica pe care o vei folosi. Odată ce stăpânești Legile naturale ale câinelui, vei fi uimit de cât de simplu este să aplici cu succes tehnicile de dresaj care vor fi prezentate mai târziu în carte. PRIMA LEGE NATURALÃ A CÂINELUI: Una dintre cele mai frecvente probleme pe care le întâlnesc la oameni este aceea că îi consideră pe câini asemenea lor. Observă cât de mulți oameni încearcă să-și umanizeze câinii. Le oferim petreceri de ziua lor, îi costumăm, îi punem în cărucioare pentru copii și purtăm cu ei conversații ca și cum ar fi confidenții noștri. Oamenilor (cel puțin unora dintre ei) le plac astfel de lucruri. Deci de ce nu le-ar plăcea și câinilor? Ceea ce multă lume nu realizează este faptul că astfel de activități nu sunt satisfăcătoare pentru câini. Sunt satisfăcătoare pentru oameni. Este un fel al oamenilor de a-și folosi câinii ca să-și satisfacă propriile dorințe și nevoi emoționale. O altă greșeală obișnuită pe care mulți oameni o fac este să atribuie emoții umane câinilor. De câte ori n-ai auzit un proprietar de câine spunând „Săracul, e trist pentru că...” și apoi creează o poveste complicată ca să explice nefericirea câinelui? „E trist pentru că am țipat la el” sau „E trist pentru că cineva l-a bătut.” Ca de obicei, folosim explicații bazate pe stări emoționale umane pentru tristețea sau depresia unui câine. Deși un câine poate avea stări emoționale, emoțiile nu sunt la fel de complexe ca ale oamenilor. Cu toate acestea, câinii simt emoțiile pe care le transmit oamenii. Ne simt emoțiile ca pe o energie, iar pentru câini energia este ori pozitivă, ori negativă. Câinii interpretează energia negativă ca pe o slăbiciune și reacționează în consecință. Pentru că în mod constant explicăm problemele câinilor în termeni umani, relațiile noastre cu ei au de suferit. Ceea ce nu reușim deloc să înțelegem este că o soluție care ar fi utilă pentru un om este total greșită pentru rezolvarea problemelor câinelui. De exemplu, când un om vede un câine speriat sau agitat, în primul rând îl va mângâia și apoi va încerca să liniștească animalul speriat. Această acțiune poate duce la rezultatul opus calmării câinelui și îl poate face să nu se simtă mai în siguranță. Mângâierea și afecțiunea pot de fapt să consolideze comportamentul negativ al câinelui, pentru că îl recompensează. Problema se poate agrava, deoarece în felul acesta a fost încurajat un comportament instabil. Desigur, o astfel de situație nu apare niciodată în lumea animală. În lumea animală, un membru instabil al haitei ar fi ignorat de restul membrilor haitei. Dacă instabilitatea ar persista sau ar ajunge pe punctul în care ar pune în pericol haita, animalul ar fi alungat. Când câinele simte o energie instabilă, instinctele lui sunt aproape la polul opus față de primul impuls al omului. Ca să ne înțelegem câinii, trebuie mereu să ne amintim că sunt ființe instinctuale. Nu gândesc așa cum gândim noi, iar emoțiile lor nu sunt la fel cu ale noastre. Iată prezentate mai jos câteva comportamente umane care arată în ce situații vă umanizați câinii și le ignorați instinctele. CELE MAI FRECVENTE 5 MODURI ÎN CARE OAMENII ÎȘI UMANIZEAZÃ CÂINII Umanizarea câinelui îi poate tulbura echilibrul și îl poate face să aibă, în timp, probleme de comportament. Oamenii își umanizează câinii în nenumărate feluri, dar următoarele obiceiuri proaste sunt cele mai frecvente: Faptul de a permite câinelui să se comporte ca un om (adică să mănânce la masă, să doarmă în pat cu omul etc.) Atribuirea de sentimente și emoții umane acțiunilor, limbajului corporal sau expresiei faciale ale câinelui Îmbrăcarea câinilor în costume care nu au scopuri de protejare sau de identificare Faptul de a aștepta ca un câine să priceapă și să interpreteze limbajul uman Rezolvarea problemelor câinilor cu soluții valabile pentru oameni (adică liniștirea unui câine anxios sau întâmpinarea entuziastă a unui câine foarte agitat)A DOUA LEGE NATURALÃ A CÂINELUI: Există multe studii științifice despre efectele geneticii, reproducerii și evoluției asupra comportamentului câinelui. Cu toate acestea, nu se cunoaște și nu se înțelege suficient modul în care energia omului influențează direct comportamentul câinelui. Deci ce este mai exact energia? Energia este ceea ce eu numesc existența. Este cine și ce ești în fiecare moment. Câinii folosesc în mod constant energia pentru a comunica. Câinii nu se recunosc unul pe altul după nume, ci după energia pe care o proiectează și după activitățile pe care le fac împreună. Îi cunosc pe oameni în același fel. Ca oameni, și noi comunicăm prin energie – fie că ne dăm sau nu seama de asta. La suprafață, prima noastră formă de comunicare este limbajul. Folosim cuvintele ca să ne exprimăm pe noi înșine. Dar câinii nu au cuvinte. Un câine va exprima ce are în minte prin poziția urechilor și a ochilor, prin felul în care își ține coada sau capul și prin felul cum se mișcă. Toate sunt indicii importante care, dacă nu sunt înțelese de oameni, pot duce la neînțelegeri sau, mai rău, la probleme de comportament. Și, deși oamenii pot încerca să convingă, să explice și să raționeze prin cuvinte cât e ziua de lungă, trebuie să recunoaștem că prin semnalele de energie transmitem cele mai puternice mesaje câinilor noștri. Multor oameni le este greu să înțeleagă conceptul de „energie ca formă de comunicare”. Am constatat că această lege este cel mai greu de înțeles pentru oameni. Cu câțiva ani în urmă, mi s-a cerut să mă întâlnesc la Londra cu un grup de specialiști în comportamentul canin, ca să le explic felul în care energia poate influența și chiar anticipa comportamentul câinelui. După o oră de discuții, aș putea spune că încă dăinuia confuzia. „Ce înțelegi prin energie? După ce o recunosc?” Mintea câinelui funcționează urmărind cu privirea pozițiile corpului nostru și luând informații despre mediul înconjurător prin intermediul simțurilor lui – în primul rând prin miros, văz și auz. Câinii sunt capabili să facă lucruri uimitoare cu aceste „superputeri” – gândește-te doar la câinii pentru orbi și la câinii de căutare și de salvare. Aflându-mă în acea încăpere plină de specialiști în comportament învățați și educați, i-am întrebat: „Dacă un câine poate detecta bombe, droguri sau poate găsi oameni rătăciți, de ce mai trebuie să argumentez că același câine poate fi în stare să înțeleagă și să ne simtă starea de spirit, emoțiile și energia?” Cu doi ani înainte, vizitasem un centru de cercetare în domeniul cancerului, în nordul Californiei, unde câinii erau capabili să stabilească diagnosticul cancerului pulmonar cu o precizie de 77% doar mirosind respirația pacientului. Sigur, dacă simțul olfactiv al unui câine este atât de ascuțit, n-ar fi posibil să ne simtă și stările de spirit? Eu cred că majoritatea câinilor pot s-o facă. Când mă gândesc la acele întrebări despre energie, îmi vine în minte una dintre cele mai importante experiențe din viața mea, când m-am bazat pe instinctele și pe energia câinelui meu, Daddy, pentru a lua o decizie importantă pentru haita noastră. Când Daddy, primul câine care a fost mâna mea dreaptă, se apropia de sfârșitul vieții, am început să caut un nou membru al haitei pe care Daddy să fie în stare să-l învețe și să-l integreze în haita mea. Daddy a împărțit cu mine viața și munca de când avea patru luni. Cât timp a lucrat cu mine, Daddy a ajuns să fie folosit pentru câini de toate taliile. Această situație și energia lui naturală echilibrată au făcut din el candidatul perfect pentru reabilitarea altor câini, în special a celor cu probleme de agresivitate. Energia calmă, docilă a lui Daddy a fost contagioasă. Am avut deplină încredere în el. Și era vital pentru mine să găsesc alt câine care să ducă mai departe moștenirea lui. Prietenul meu avea un pitbull care tocmai fătase și m-am dus cu Daddy să văd puii. Am privit cu atenție cum interacționau puii cu mama lor și unii cu ceilalți. Mi-a atras atenția în special un cățeluș. Era evident că era cel mai grozav dintre toți – puternic, arătos și cu o blană cu pete frumoase. I-am dus alesul lui Daddy și, spre surprinderea mea, l-a mârâit. Am ales apoi alt pui care mi-a plăcut. Era complet alb și avea un cap mare, dar Daddy l-a ignorat total. Apoi am văzut un alt pui. Era cel mai aproape de mama lui și avea o blană minunată, deasă. L-am ridicat și l-am pus jos lângă Daddy. Daddy s-a apropiat de căteluș și cei doi câini și-au atins boturile. Daddy a dat din coadă, s-a învârtit în jur și – spre marea mea mirare –, cățelul s-a luat după Daddy spre mașină și nu s-a mai uitat niciodată înapoi la mama lui. Acesta este puiul care mai târziu a devenit Junior. Daddy și Junior știau că se potrivesc. Era vorba de instincte și de energie în stare pură. În lunile și în anii care au urmat, Daddy l-a instruit pe Junior. (Singurul lucru pe care l-am făcut Pag. 33 – 39 |