Cei dintâi vor fi cei din urmă

Și de această dată, Larry Watts ne oferă un studiu chintesențial, vital pentru a ne apropia de adevărul aflat în spatele uimitoarei apoteoze a regimului Ceaușescu în 1978, și al transformări lor survenite până în ajunul prăbușirii acestuia, incapabil de acomodare la o nouă conjunctură internațională, în 1989. Așa cum demonstrează uriașa documentație științifică prezentată aici, chiar dacă șoriceii pot constitui o provocare pentru elefanți, șansele lor de a se salva printre pachidermele intrate în perioada rutului sunt infime.

Istoricul Larry L. Watts a deschis un capitol cu totul nou în istoriografia românească. Cele două volume ale dr. Watts schimbă radical perspectivele solid statornicite privind raporturile dintre Blocul răsăritean și Republica Socialistă România. Autorul demonstrează convingător nevoia de a le reconsidera și de a le regândi în ansamblul lor. Analiza, care îndeamnă la citit, dezvăluie capcanele multiple ale istoriei contemporane. În aceste vremi de repetate apăsări asupra lumii cărților și societății românești, Editura RAO ne oferă o operă de substanță, o lucrare-reper a istoriografiei noastre.

PREFAȚA AUTORULUI / 9

ABREVIERI ȘI ACRONIME / 12

I. PERCEPEREA GREȘITÃ A ROMÂNIEI / 19

Capitolul 1: Perceperea greșită a României /21

România ca problemă analitică: moștenirea unei înțelegeri eronate / 28

Prejudecata cognitivă de bază: România, „cea mai puțin capabilă” să înfrunte Moscova / 35

Erori acumulate: nu pune niciodată sub semnul întrebării apartenența la Pactul de la Varșovia / 46

Erori auxiliare: opoziția ascunsă a altor membri ai Pactului / 53

Patologiile organizaționale, criza rachetelor din Cuba și imaginea dușmanului / 63            

Secretizare, compartimentare și războiul din Vietnam / 68

lnducere în eroare și dezinformare: intoleranța și genocidul cultural / 82

lnducere în eroare și dezinformare: România, cal troian sovietic / 92

Operațiunile sovietice de disuadare și blocare / 103

Tendința alarmantă a relațiilor româno-americane / 110

II. CONFLICTUL DIN 1978 / 119

Capitolul 2: Fuga lui Pacepa, iulie 1978/121

România distribuită în rolul de „prinț al hoților” / 121

Pretinde că este oficină sovietică, discreditează-i prietenii! / 132

DSS în degringoladă / 136

Dezmembrarea spionajului militar românesc / 143

Mitul Pacepa / 148

Capitolul 3: Conflictul clandestin devine public /153

Dezacordul pe tema terorismului internațional / 154

Percepția asupra axei Beijing-București / 159

Axa Beijing-București sub asediu / 166

Confruntare decisivă pe tema Statutuluî Forțelor Armate Unite (FAU) pe timp de război la summitul din 1978 al Pactului de la Varșovia / 172

Lupta cu „isteria războiului” lansată de Kremlin / 178

Pregătirea pentru contramăsurile sovietice / 181

Recurgerea la transparență / 184

Dezvăluirea direcțiilor de subordonare în cadrul Pactului / 192

III MÃSURILE ACTIVE SOVIETICE LA SFÂRȘITUL ANILOR 1970/ 199

Capitolul 4: Tiparul operațiunilor ostile ale blocului / 201

Bătălia cu conspirația în Occident / 204

Contracararea României pe direcții ascunse de influență Est-Vest /207

România abordată dintr-un alt unghi / 210

Reinterpretarea Coșului III ca o armă anti-românească / 216

Izolarea RSS Moldovenești de activitatea subversivă a României / 219
Conspirația sovieto-cehoslovacă din 1978-1979 / 223

Misivele lui Kiraly și „politica secretă de asimilare” urmată de România / 226

Mistificarea privind abuzul asupra minorităților / 231

Provocarea românească la adresa unității Blocului / 233

Scenarii privind o intervenție sovietică: conflict etnic, secesiune și destabilizare / 241

Pretinsul abuz ca justificare pentru rectificarea granițelor / 247

Capitolul 5: Invazia sovietică în Afganistan /251

Furtul Afganistanului / 252

Disimularea unui protest extraordinar / 257

Destrămarea „alianței” între Belgrad și București / 261

Mobilizarea loialiștilor în favoarea invaziei în Afganistan / 264

Campania împotriva Pakistanului / 266

IV ȚINTA: DENIGRAREA INSTITUȚIILOR ȘI A POLITICII DE APÃRARE A ROMÂNIEI / 273

Capitolul 6: Rescrierea rolurilor în criza poloneză, 1980-1981/275

Exploatarea contradicțiilor dintre Polonia și România / 276

Antagonismul polono-român pe tema integrării Pactului de la Varșovia / 281

Măsurile active sovietice și principiul românesc al neintervenției / 287

Opoziția României fată de intervenția în Polonia, în 1980 / 294

Întrunirea miniștrilor Apărării din Pachu de la Varșovia, în decembrie 1981 / 299

Fabricarea unei Ungarii „sfidătoare” / 303

Îngroparea sfidării românești / 306

Capitolul 7: Discreditarea armatei române /309

Relația specială româno-americană înainte de 1980 / 311

Disecarea autonomiei militare a României: Studiile Alexiev-RAND / 318

Istorie versus ideologie / 322

Demonizarea și denigrarea armatei române: studiul Volgyes / 325

Imaginea privind inamicul a forțelor armate române / 331

Impactul studiului Volgyes / 335

Deosebirea dintre realitate și aparențe / 340

Capitolul 8: Ținta: „Grupul consultativ” al armatei / 344

Bătălia pe tema istoriei militare / 349

Eforturile de a închide Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară / 355

Influența sovietică asupra accesului la informații al regimului / 360

Percepția privind disponibilitatea României pentru operații sovietice ofensive / 362

Obstacole în calea evaluării americane la începutul anilor 1980 / 367

V. DETURNAREA POLITICII EXTERNE A ROMÂNIEI / 373

Capitolul 9: Politica blocului sovietic față de România în mandatul Iui Andropov / 375

Manipulările sovietice ale liderilor supuși din cadrul Pactului de la Varșovia / 377

Trage România înapoi, împinge Ungaria înainte / 379

Distorsionarea politicii românești În Balcani / 386

Personalități și instituții maghiare / 392

Precedența maghiară în organizațiile „de fațadă” sovietice / 395

Distorsionarea intențiilor și a comportamentului României / 401

România în derivă / 406

Ambalarea motoarelor operaționale asupra României / 408

Capitolul 10: Eurorachetele și „independența” Ungariei / 412

Negarea RYAN / 413

România, Ungaria și politica de „diferențiere” / 419

Consolidarea Ungariei, distrugerea României / 424

Ofensiva serviciilor de informații în 1983 / 426

Politică externă extinsă, paranoia și declinul capacităților administrative / 430

Realitatea și percepția asupra „disidenței” Ungariei / 432

In culisele „disputei” eurorachetelor / 437

Inițiativele Szuros și disputa mediatică în privința eurorachetelor / 444

Originile românești ale „noii” politici externe a Ungariei / 450

Opoziție fățișă și complicitate mascată / 453

VI. SCHIMBAREA ARHITECIURII DE SECURITATE ÎN RÃZBOIUL RECE /459

Capitolul 11: Transformarea securității ca mijloc de supraviețuire /461

Strategiile românești de combatere a controlului militar sovietic / 462

Creionarea imaginii de inamic a SUA și NATO / 465

Influențarea strategiei sovietice prin intermediul Pactului de la Varșovia / 470

Moștenirea Cubei în politica românească de control al armamentelor / 472

România susține MSI și verificările obligatorii / 476

Opiniile sovieticilor și ale Pactului asupra poziției române referitoare la MSI / 480

Instituționalizarea CSCE / 484

Protejarea procesului CSCE la Madrid / 489

Capitolul 12: Impunerea prin șantaj a încheierii Războiului Rece / 493

Amenințare iminentă și disciplină în alianță versus dezarmare / 493

„Isteria războiului” versus rațiune, la întrunirea CPC din 1983 / 496

Trecerea la dezarmare, reformarea Pactului și Comisia Specială / 499

O „atitudine distructivă, dictatorială, care ignoră rațiunile de clasă” / 502

Crearea discuțiilor virtuale pe tema FNRm / 505

O aniversare nedemnă de celebrare / 511

În căutarea unui profit: reînnoirea Tratatului de la Varșovia, ianuarie 1985 / 517

Inițiativa pentru trecerea la dezarmare „reîncărcată”, martie 1985 / 523

Transformarea sfidării românești în opoziție maghiară / 526

Condițiile militare impuse de România pentru semnarea unui nou Tratat de la Varșovia / 529

Capitolul 13: Artiștii mărunți împrumută, marii artiști fură / 533

Experiența României ‚în domeniul controlului armamentelor și agenda de securitate a lui Gorbaciov / 535

Trecerea la „Noua Gândire” / 537

Problema militară a lui Gorbaciov / 539

Recuperarea agendei de securitate sovietice / 541

Coliziunea frontală dintre România și armata sovietică / 542

Moscova sub continuă presiune: summitul de la Sofia, în 1985/545

Întâlnirea miniștrilor de Externe și summitul de la Reykjavik din 1986 / 550

La summitul din mai 1987 / 554

Politica de apărare a cui? / 557

Ascunderea rolului deținut de România în chestiunea FNRm / 561

VII. CU ASEMENEA PRIETENI, CINE MAI ARE NEVOIE DE DUȘMANI? 1988-1989 / 567

Capitolul 14: Reformarea pactului de la Varșovia / 569

Transformarea alianței: „integrare” versus democratizare / 569

Propunerea de reformă din 1988: dizolvarea Pactului de la Varșovia /574

Răstălmăcirea unei amenințări militare românești / 577

Temeri sovietice privind retragerea României / 584

România „antireformistă”: eliberare sau liberalizare / 590

Temerile stârnite de fascism și Pactul Ribbentrop-Molotov / 593

Distragere, doctrina Brejnev și drepturile minorităților / 599

Cele trei niveluri ale confruntării sovieto-române / 603

Capitolul 15: De la partener la paria / 609

Pregătirea terenului pentru violențe / 609

Ungaria și „agresiva amenințare militară românească” / 617

Amenințarea nucleară românească /623

„Bomba” lui Ceaușescu / 628

Cine face pregătiri militare împotriva cui? / 639

Comunicatul emis la consfătuirea Pactului de la Varșovia de la București, în iulie 1989 / 647

Polonia și „amenințarea militară agresivă românească”: august-decembrie 1989 / 651

Condamnarea intervenției și solicitarea de retragere a trupelor: decembrie 1989 / 659

TRECUTUL CA PROLOG: ROMÂNIA ÎNȚELEASÃ GREȘIT ÎN AJUNUL REVOLUȚIEI / 665

MULȚUMIRI / 675

INDICE / 677