I. ARGUMENT
„MAMÔ!
Simbol a tot ce poate fi mai frumos, mai gingaș, mai suav, mai calin și mai înălțător pentru ființa umană.
În condiții normale toate femeile vor deveni mame știind ce înseamnă să te pregătești pentru a deveni „MAMÔ!
Emoțiile încercate în dialoguri amicale cu prietene, rude sau chiar cu specialiștii, de la care culeg informații, emoțiile provocate de fericirea momentului „sarcinii”, când știe că poartă o viață căreia îi va da naștere, devenind ocrotitoarea acesteia, când simte așternerea căldurii, a blândeții, a unei înțelegeri cu totul deosebită față de tot ce reprezintă „viața” din jur, dar mai ales de cea care o poartă în propriul trup!
Știe că trebuie să fie sănătoasă și face totul pentru aceasta, ajutată de familie și de medicul specialist, dar și de kinetoterapeutul care îi va fi cel mai apropiat colaborator, asigurându-i suportul pentru o sarcină normală și o naștere ușoară.
Startul grijilor este gata! Ele nu vor fi puține, dar sigur vor fi depășite și finalul va fi unul fericit și plin de bucuria primei îmbrățișări și al primului sărut, care va consfinți apariția noii vieți!
Încercăm, în cele ce urmează, să vă punem la îndemână cel mai natural și mai ieftin medicament – exercițiul fizic – care va asigura viața normală, din punct de vedere fizic și mai ales din cel psihic, datorită cărora sarcina va decurge normal, nașterea va fi mai ușoară, urmările negative fiind prevenite sau în orice caz corectate. Sunt motive în plus pentru ca gravidei să nu-i fie teamă trăind adevărate momente de mulțumire, de bucurie și nerăbdare în așteptarea primului „țipăt” care o va anunța că a devenit:
„MAMÔ!
1. CE TREBUIE SÃ ȘTIM
1.1. Generalități
Este în interesul fiecărei gravide să se pregătească pentru naștere, atât din punct de vedere psihic cât și fizic, astfel ca atunci când va veni momentul, să-l întâmpine cu calm, fiind capabilă să participe activ la nașterea copilului.
Orice femeie însărcinată este necesar să înceapă cât mai repede posibil această pregătire, deoarece numai în acest mod se creează reflexele care vor acționa automat la momentul dorit.
1.2. Să ne cunoaștem corpul în starea de graviditate
1.2.1. Sarcina normală (de la fecundație, până la expulzare)
Începutul de viață al unui individ este marcat de momentul în care un ovocit (ovulul) este fecundat de un spermatozoid. Fertilizarea constă în contopirea celulelor sexuale, care apoi migrează din locul fecundării în cavitatea uterină, prin mișcările peristaltice ale trompei. Ajuns în uter emite prelungiri (pseudopode). Acest proces se numește nidație (implantație). În următoarele 7-8 zile, la unul din polii blastocistului se dezvoltă o masă de celule, din care derivă embrionul, cavitatea vitelină și amniosul. Cavitatea amniotică începe să se formeze și este tapetată de celule amniotice migrate din ectoderm. Între ectoderm și endoderm se formează mezodermul. Din cele trei structuri vor deriva toate organele fetale.
Produsul de concepție stabilește legături vasculare cu mama prin formarea placentei (care este legătura dintre mamă și făt). Unitatea de bază a placentei este placa corială. Din aceasta, în ziua a 12-a răsar muguri citotrofoblastici plini, care se scaldă în sângele matern și care sunt structurile de bază ale viitoarei placente. Aceasta va crește ulterior prin proliferarea vilozităților periferice.
Placenta este organul care permite menținerea homeostaziei fetale prin intermedierea schimburilor cu organismul matern, până la naștere, când organele fetale trebuie să devină suficient de mature pentru a funcționa de sine stătător. Placenta îndeplinește funcțiile de respirație, digestie
și excreție. Ea posedă și funcțiile endocrine, ea secretând hormoni, care reglează rata creșterii fetale, activitatea uterină și activitatea sânilor, ligamente pelvine etc.
Între hormon ii produși de trofoblast este gonadotrofina corionică umană (HCG), produs cu precădere de sincitiotrofoblast, a cărei funcție principală este de a menține secreția de progesteron, până când placenta devine capabilă să îndeplinească acest rol.
Cordonul ombilical face legătura dintre placentă și făt.
Lichidul amniotic provine din surse ovulare, fiind mediul necompresibil care permite fătului să se dezvolte, permițând mișcările trunchiului și membrelor. De asemenea, lichidul amniotic împiedică deshidratarea pielii fetale și izolează termic fătul. Este un rezervor de proteine, minerale și o sursă de apă pentru deglutiția fetală. În plus, este un mijloc de comunicare pentru făt.
Cantitatea de lichid amniotic este de 50 ml la 12 săptămâni, de 500 ml la 24 de săptămâni, de 1000 ml la 30 de săptămâni, după care scade treptat, fiind de 600-1000 ml la termen.
Până la 12 săptămâni, produsul de concepție se numește embrion, după care poartă denumirea de făt. La termen are o lungime de 50 cm și o greutate medie de 3200 g. Extremitatea cefalică este cea mai mare și mai puțin compresibilă parte a fătului, ea fiind și cea mai importantă din punct de vedere obstetrical, indiferent dacă prezentați a este cefalică sau pelvină. Structura craniului asigură protejarea structurilor vitale din trunchiul cerebral și bolta craniului, cu oase subțiri și moi unite prin membrane compresibile, structură ce permite să se suprapună sub presiune și să-și modifice forma la trecerea prin bazinul matern (proces ce poartă numele de modelare).
Suturile importante sunt:
Sutura sagitală (între oasele parietale, în sens antero-posterior);
Sutura lamboidă (între oasele parietale și occipital);
Sutura coronară (între oasele parietale și cel frontal).
Fontanelele sunt puncte neosificate, aflate la joncțiunea suturi lor:
Bregmatică (anterioară, romboidală, la joncțiunea suturii sagitale cu cea coronară);
Lambdatică (posterioară, triunghiulară, la întâlnirea suturii sagitale cu cea romboidă).
Atât suturile, cât și fontanelele sunt repere pentru diagnosticul prezentați ei și aprecierea mecanismului de naștere.
În ceea ce privește diametrele craniului fetal și circumferința craniului, acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul cu diametrele craniului fetal
fronto-occipital
12 cm
fronto-suboccipital
10,5 cm
meto-sincipital
13 cm
maxilo-sincipital
12 cm
submento-bregmatic
9,5 cm
biparietal
9,5 cm
bitemporal
9 cm
circumferința craniană
34-35 cm (la termen)
Pag. 2 – 7 | 
Adevăr Divin
