Ești pe cale să îți începi drumul către libertate și fericire, să scapi de una dintre cele mai josnice și perverse forme de dependență – FUMATUL.

Veți conștientiza că este o dependență, o „plăcere”, un „obicei”, cum vreți să îi spuneți, care vă subjugă voința, care vă limitează succesul în viață, performanțele personale, profesionale și familiale, care vă afectează viața până în ultimul ceas, dacă nu vă decideți să spuneți STOP, nu forțat, ci perfect lucizi, încrezători în voi și în viitorul excepțional care vă așteaptă.

Și, mai mult, ... fumatul îți estompează, pe zi ce trece, în fiecare zi, din ce în ce mai mult, bucuria și fericirea de a trăi cu care ne-am născut și pe care am uitat-o.

Vă veți recăpăta demnitatea personală!

Vă spun aceste lucruri pentru că le-am trăit. Am trăit agonia dependenței de țigări, fără să îmi dau seama că trăiesc în agonie și în adormire; am trăit frustrările perioadei de abstinență și trăiesc acum bucuria, liniștea, fericirea și prosperitatea pe care le merită oricine după ELIBERARE.

Avantajele acestei cărți:

   Cuvânt înainte ... 5

   Eu și 15 ani din viața mea învălui’i în fum ... 12

   Îți place să fumezi sau de ce fumezi? ... 15

   Filmul unei zile din viața unui fumător! ... 18

   Filmul primei zile ca nefumător! ... 2O

   Cunoașterea dușmanului! ... 23

   Fumatul și problemele fundamentale ... 28

   De ce să revii la o viață normală și fericită? ... 31

   Cauzele care ne împiedică să ne lăsăm de fumat ... 33

   Cum îți afectează fumatul viața și viitorul ... 44

   Metode folosite de mine pentru a mă lăsa de fumat ... 48

   Principalele informații despre fumat „fixate” la nivelul subconștientului ... 53

   Metoda ta de a te lăsa de fumat: „conștientizează și acționează” ... 55

   Definiția și/sau efectele globale ale fumatului ... 70

   Acum poți începe acțiunea „drumul meu către libertate”] ... 72

   Sfaturi de final ... 75

   Și încă ceva: talismanul tău ... 77

Secțiunea 1

EU ȘI 15 ANI DIN VIAȚA MEA ÎNVÃLUIȚI ÎN FUM

Cum am început să fumez?

Evident, dintr-o prostie, ca majoritatea oamenilor, în condițiile în care eram în adolescență un luptător înrăit împotriva țigărilor deoarece ambii părinți fumau în exces și oriunde, în casă, în mașină, pe trotuar, la plimbare, în concedii, etc. iar eu nu mai suportam prezența lor și a țigărilor pe care le fumau. Îmi aduc aminte că atunci când plecam în concedii scrumiera mașinii și cea din camera de hotel erau mereu pline, cu un miros insuportabil care îmi dădea permanent dureri de cap.

Ce este curios este faptul că nu m-am apucat de fumat în perioadele cele mai tensionate ale vieții mele, pe care unii le găsesc drept scuze, perioade precum: liceul, școala militară, facultatea, ci în perioada în care viața mea s-a liniștit, într-o perioadă în care nu eram supus nici unor presiuni din afară.

Ce este și mai curios este că, fiind un lucru nou în viața mea mi se părea foarte șic, că am ajuns la maturitate, că sunt „cineva”.

MARE GREȘEALÃ! Intrasem în CEA MAI PERICULOASÃ CAPCANÃ de care Dumnezeu mă ferise până la vârsta de 24 de ani. Apăruse dependența, atât fizică, cât și mentală. Încet, încet țigările au intrat în viața mea, fără să conștientizez la acel moment pericolele și riscurile la care mă supuneam.

Din acel moment toate lucrurile din viața mea se întâmplau doar acompaniate de țigări:

În acest mod chinuitor mi-am petrecut 15 ani din viață, până când situația a devenit extrem de supărătoare atât pentru familie, cât, mai ales, pentru mine.

Ce se întâmplă de fapt?

Când începi să fumezi organismul este foarte viguros, suportă foarte ușor toxinele, gudronul și nicotina con ținute de tutun și, de asemenea, cantitatea de fum inhalată este extrem de mică până când organismul ajunge la dependență chimică și nu se mai simte bine dacă nu este alimentat din ce în ce mai mult cu aceste substanțe.

Pe măsură ce timpul trece, organismul obosește prematur din cauza fumatului, devine din ce în ce mai apatic dar, în același timp, pentru a menține aceiași așa-zisă „stare de bine”, de „relaxare” are nevoie nicotină din ce în ce mai mult.

Așa cum știi deja, la început, în prima lună, ai fumat foarte puțin, te-ai „prostit” cu una, două sau trei țigări luate de la „prieteni”. După primele luni „prostia” a devenit o chestiune foarte SERIOASÃ, ai intrat în rândul COTIZANȚILOR FIDELI ai firmelor producătoare de țigări.

Pe lângă grijile achitării utilităților absolut necesare traiului cotidian, curent, gaze, întreținere, mâncare, etc. – lucruri absolut necesare traiului de zi cu zi – au apărut grijile ca permanent să își cumperi țigări sau tutun (voi vorbi mai târziu despre nevoile naturale și nevoile artificiale).

Cu alte cuvinte, pe lângă nevoile reale ale vieții tale de zi cu zi, a apărut o nevoie” obligatorie” fără de care nu puteai trăi în acea zi, NEVOIA DE NICOTINÃ, mult mai „importantă” chiar decât nevoia de mâncare. Spre exemplu, am avut zile când, datorită banilor foarte puțini am preferat să nu mănânc dar să îmi asigur doza zilnică de țigări sau, mai bine zis, de drog.

Ce vă prezint acum este un paradox. Cum poate un om creat de Dumnezeu pentru viață să renunțe la lucruri care îi aduc sănătate și prosperitate, în cazul de față mâncarea, pentru lucruri care îi aduc mai mult ca sigur moartea? Foarte simplu, răspunsul este DEPENDENȚA DE NICOTINÃ și DEPENDENȚA MENTALÃ.

Orice fumător dacă nu își ia doza zilnică de nicotină nu se simte confortabil, deoarece prin fumat și-a condamnat organismul la dependență și l-a făcut să „UITE” cum să se simtă confortabil și fericit în starea lui naturală, adică fără țigări.

Acesta este mecanismul prin care ajungi ca în interval de aproximativ un an sau doi să ajungi să fumezi un număr considerabil de țigări, cu un cost extrem de mare care nu îți aduce niciun beneficiu.

Eu ajunsesem să fumez 2-3 pachete de țigări pe zi în mod uzual, fără să iau în considerare ce se întâmpla dacă în ziua respectivă mă duceam la o petrecere sau ieșeam seara în oraș.

Mai concret, am ajuns în 15 ani să fumez o sumă frumușică – la un cost mediu plătit pe zi pe țigări de 6 euro, înmulțit cu 365 de zile pe an, reprezintă 2.190 euro, sumă care înmulțită cu 15 ani, reprezintă 32.850 euro, bani cu care aș fi putut face extrem de multe lucruri care mi-ar fi îmbunătățit considerabil viața.

Secțiunea 2

ÎȚI PLACE SÃ FUMEZI SAU DE CE FUMEZI?

De ce această întrebare? Deoarece majoritatea fumătorilor pe care i-am întrebat de ce fumează mi-au răspuns că:

Iată niște răspunsuri pe care le cunoașteți deja. ORICE PRETEXT ESTE BUN PENTRU A NU FACE CEVA! Evident toate nu reprezintă altceva decât pretexte pentru a nu renunța la o dependență, de FRICA ca nu cumva viața voastră să nu mai fie atât de BUNÃ fără țigări, uitând că viața noastră a fost EXTRAORDINARÃ înainte de a începe să fumăm sau, dacă nu a fost extraordinară, cel puțin a fost normală.

Mai grav este că, datorită perioadei lungi în care fumăm, de multe ori nici nu mai știm cum a fost viața noastră înainte, cum ne simțeam fără țigări.

În acest sens, vreau să ne aducem aminte cum era viața noastră înainte de a deveni dependenți de nicotină, de a FUMEGA permanent, FÃRÃ ROST si de a ne AMORȚI SIMȚURILE:

Îmi aduc aminte o întâmplare haioasă în care un coleg de serviciu, încă fumător fiind, mi-a pus o întrebare, după ce a auzit că m-am lăsată de fumat. Întrebarea a fost următoarea: „Spune-mi, te rog. Am înțeles că după ce te lași de fumat începe să îți revină mirosul și gustul. Este adevărat?”

La prima vedere pare o întrebare normală pentru un fumător care, într-adevăr, nu mai simte după o perioadă de timp gustul și bucuria de a savura o mâncare gustoasă sau o băutură. Dar întrebarea ascunde un ADEVÃR TRAGIC: ȚIGÃRILE ȘI FUMATUL NE DEZUMANIZEAZÃ. AJUNGEM SÃ NU MAI „SIMȚIM”!

Într-adevăr fumătorii, NEMAISIMȚIND, nu îl mai conștientizează, NU MAI SIMT ACEST ADEVÃR.

Îmi aduc aminte din perioada în care fumam că, atunci când mă duceam să iau masa, nu mă duceam pentru că îmi era foame, ci pur și simplu pentru că îmi era rău sau mă simțeam slăbit. Mai mult, organismul fiind „alimentat”, „savuram” mai bine țigările după masă deoarece nu mai era „extrem de leșinat”.

Chiar ar trebui să insistăm aici puțin asupra fenomenului care se întâmplă după masă sau de ce imediat după ce mănâncă fumătorii TREBUIE SÃ ÎȘI APRINDÃ O ȚIGARÃ!

Ce se întâmplă de fapt? Fumatul inhibă pofta de mâncare deci, chiar dacă te organismul este obosit din cauza lipsei de substanțe nutritive, nu mănânci decât în momentul în care ești leșinat sau pur și simplu te ustură stomacul.

În această fază nici țigările parcă nu mai sunt atât de bune pentru că organismul a ajuns la limită. Atunci, ce faci? Evident mănânci ceva, de fapt, te alimente zi deoarece gustul fiindu-ți alterat de tutun nu mai simți cu adevărat gustul excelent al mâncării. Ce se întâmplă după ce termini de mâncat? Evident, organismul fiind alimentat, cât de cât cu substanțe nutritive, are vigoarea necesară pentru ca tu să poți fuma o țigară și să o simți de data aceasta (de fapt o simte organismul și nu tu).

Iată de ce, foarte mulți fumători, nu numai că nu mănâncă dimineața, pot sta o zi întreagă fără mâncare, doar cu țigări și cafea. De fapt, de ce este asociată țigara cu cafeaua? Deoarece, așa cum spuneam, organismul fiind „leșinat” din lipsă de vitamine și nutrienți, cafeaua îți mai dă câteva „stimulente” energetice ca să poți fuma în continuare.

Mai important! Fiind dependent, pe dușmanul din interiorul tău nu îl mai interesează dacă organismul tău mai rezistă sau nu asediului cu substanțe toxice, vrei nu vrei, dependența trebuie întreținută. Tu nu mai ai niciun cuvânt de spus până când nu decizi să scapi din acest coșmar.

Pag. 12 – 17