Ești îngrijorat că preșcolarul tău are crize de furie sau, în ciuda faptului că învățase să facă la oliță, de curând a reînceput să-și murdărească lenjeria? Sau poate că este vorba de un școlar de clasa a treia sau a patra care pare impulsiv și hiperactiv, tensionat sau deprimat, iar învățătoarea lui te-a anunțat de curând că nu învață în ritmul la care se aștepta ea. Poate copilul tău este un adolescent prea preocupat de alimentație și de greutatea corporală, având comportamente autoagresive sau schimbări de dispoziție și comportament imprevizibil? Te preocupă emoțiile și comportamentul copilului tău și dorești să afli ce anume poți face pentru a-l ajuta? Atunci cartea aceasta ți se adresează. Ea abordează aspecte cum ar fi intervenții specifice de autoajutorare, psihoterapia, tratamentul medical, testarea psihologică și perspective de înțelegere și de tratare a anumitor simptome (de exemplu, anxietatea, agresivitatea, schimbările de dispoziție și accesele de furie).

Cuprins:
Mulțumiri
Introducere

PARTEA I: Intervențiile părinților
1 Ce este de făcut când credeți că fiul sau fiica dumneavoastră are o problemă
2 Semnalele de alarmă: lista alfabetică a simptomelor
3 Perturbări în dezvoltare: copilul ca întreg
4 Zece pași pentru a vă ajuta copilul să revină pe calea cea bună
5 Gestionarea sentimentelor dumneavoastră când copilul suferă

PARTEA a II-;a: Intervențiile specialiștilor
6 Evaluarea și testarea: de ce, ce, cine și unde?
7 Întrebări despre tratament: cine sunt persoanele care oferă ajutor și unde se află ele?
8 Psihoterapia și efectele sale secundare
9 Medicamentele și efectele lor secundare
10 Terapii complementare și alternative și efectele lor secundare
11 Rolul jocului în psihoterapia individuală, de la copilărie la adolescență
12 Costurile tratamentului: bani, energie și timp

ANEXÃ: Bibliografie pentru autoajutorare

Introducere

CARTEA ACEASTA VI SE ADRESEAZÃ DUMNEAVOASTRÃ?

Am scris această carte în special pentru părinții care doresc să consulte un specialist în sănătate mentală pentru copii, dar care încă nu au sunat pentru a-și face programare.

Toți părinții sunt îngrijorați și suferă atunci când copilul lor are probleme. Ca părinte, încercați tot ce vă trece prin cap și credeți că e de ajutor. în general, părinții își pun problema unui consult de sănătate mentală a copilului atunci când metodele obișnuite de ajutare a copilului nu mai funcționează. Un părinte care decide să caute sprijin profesionist este preocupat de persoana căreia să-i ceară ajutorul, simțindu-se astfel la voia întâmplării. Așadar, în ce fel vă este de ajutor această carte, mai exact? Ea se adresează dumneavoastră dacă:

Cartea se adresează totodată medicilor pediatri care doresc să se consulte cu un psihiatru de copii în cazul unui preșcolar, al unui copil de vârstă școlară sau al unui adolescent, însă nu are cum. Pediatrii pot recomanda această carte părinților care au întrebări despre dificultățile emoționale și de comportament ale copilului sau adolescentului lor.

în plus, cartea este o sursă de informații și pentru profesioniștii din afara domeniului medical, cum ar fi asistenți sociali, psihologi și consilieri, din domeniul sănătății mentale a copilului.

Ea abordează aspecte cum ar fi tratamentul medical, testarea psihologică și perspective de înțelegere și de tratare a anumitor simptome (de exemplu, anxietatea, agresivitatea, schimbările de dispoziție și accesele de furie).

Vă aștept cu interes comentariile și sugestiile despre carte la www.backontrack.kentalan.com.

CUM SÃ UTILIZAȚI ACEASTÃ CARTE

în continuare, voi descrie conținutul fiecărui capitol, astfel încât să puteți căuta rapid informațiile dorite. La fiecare capitol în parte, recomand citirea mai întâi a introducerii și a structurii, ceea ce vă va oferi idei principale pe care să le rețineți în vreme ce parcurgeți restul informațiilor.

De asemenea, puteți citi cartea progresiv, de la început spre sfârșit. Capitolele urmează stadiile pe care le puteți parcurge atunci când încercați să vă ajutați copilul să revină pe calea cea
bună. La început, vă dați seama că ceva nu este tocmai în regulă. Apoi, încercați să înțelegeți dificultate a copilului dumneavoastră și să identificați ce puteți face dumneavoastră. Dacă hotărâți să apelați la ajutor de specialitate, cea de-a doua parte a cărții vă va conduce prin etapele căutării, înțelegerii și evaluării tratamentului.

CE CUPRINDE ACEASTÃ CARTE?

Cartea este structurată în două părți. Partea 1 (Capitolele 1-5) are în vedere lucrurile pe care le puteți face pe cont propriu, pentru a vă înțelege și ajuta copilul.

Capitolul 1, Ce este de făcut când credeți că fiul sau fiica dumneavoastră are o problemă, vă conduce printre întrebări și răspunsuri menite să vă ajute să gândiți în termeni mai clari și cu mai mare atenție tot ce este legat de starea emoțională sau comportamentul copilului. Răspunsurile și exemplele vă pot ajuta să decideți dacă este cazul să apelați la ajutor de specialitate.

Capitolul 2, Semnalele de alarmă: lista alfabetică a simptomelor, enumeră simptome care vă pot stârni îngrijorare: emoții (anxietate, depresie, ostilitate și rușine) sau comportamente (agresivitate, utilizare de droguri, încăierări și impulsivitate) care v-au atras atenția. Fiecare simptom este discutat din mai multe puncte de vedere, inclusiv din perspectivă psihologică. Veți găsi câteva modalități practice de a răspunde copilului dumneavoastră la nivel personal și, uneori, la întrebarea dacă tratamentul profesional are rost, inclusiv care tip este cel potrivit.

Capitolul 3, Perturbări în dezvoltare: copilul ca întreg, vă ajută să vedeți problema copilului dumneavoastră într-un cadru care ia în considerare vârsta copilului, precum și numeroasele sarcini care fac parte din procesul creșterii la vârsta respectivă. Acest capitol vine să contrabalanseze abordarea simptomului ca „semnal de alarmă” din Capitolul 2.

Am în vedere patru grupe de vârste: copilul aflat la vârsta învățării mersului, preșcolarul, copilul de vârstă școlară și adolescentul. Simptomele copilului dumneavoastră își au rădăcinile într-o întârziere, într-o întrerupere sau o perturbare a unui stadiu normal sau a unei sarcini în procesul de creștere. Prin urmare, pentru fiecare stadiu în parte voi discuta patru categorii generale de sarcini de dezvoltare implicate în procesul creșterii: gestionarea corpului, modularea emoțiilor, implicarea în relații și dobândirea de cunoștințe despre lume (procesarea. informațiilor). Perspectiva dezvoltării vă ajută să vă gândiți mai clar care anume dintre sarcinile asociate creșterii prezintă risc mai mare de a fi un obstacol pentru copilul dumneavoastră și cum să abordați cel mai bine aceste obstacole.

Capitolul 4, Zece pași pentru a vă ajuta copilul să revină pe calea cea bună, cuprinde idei și activități importante, indiferent de problema pe care o are copilul. Aceste sugestii vă vor ajuta, pe dumneavoastră și pe copil, să stabiliți o legătură mai strânsă și să fiți mai rezilienți pentru a realiza sarcina de revenire pe calea cea bună, indiferent de implicarea unui specialist.

Capitolul 5, Gestionarea sentimentelor dumneavoastră când copilul suferă, abordează tipurile de experiențe emoționale pe care le puteți trăi, cum ar fi vinovăție, rușine, teamă, furie și tristețe, atunci când copilul are dificultăți psihologice și comportamentale. Recomand tuturor „Rugăciunea de seninătate a părintelui” care vă ajută să gestionați durerea cauzată de faptul că nu vă puteți îndeplini toate speranțele pentru a vă proteja și îngriji copilul.

Partea a II-a (Capitolele 6-12) se referă la ceea ce trebuie să știți pentru a utiliza așa cum se cuvine resursele de specialitate care pot fi de folos copilului. înainte de toate, voi face o foarte scurtă trecere în revistă a schimbărilor în ceea ce privește tratamentul sănătății mentale a copilului, începând cu anul 1975, pentru a putea înțelege mai bine funcționarea actuală a sistemului de îngrijire a sănătății mentale a copilului. De asemenea, voi avea o abordare critică a accentului care se pune în prezent pe perspectiva biologică / farmacologică în tratamentul dificultăților copilului.

Capitolul 6, Evaluarea și testarea: de ce, ce, cine și unde?, dezbate ce anume implică o evaluare cu diverse tipuri de specialiști. Am insistat pe evaluarea și testarea psihologică și neuropsihologică, deoarece acestea stârnesc cea mai mare confuzie în rândul părinților. în acest capitol clarific ce sunt aceste teste și de ce sunt utilizate.

Capitolul 7, Întrebări despre tratament: cine sunt persoanele care oferă ajutor și unde se află ele?, abordează sarcina complexă de găsire a specialistului în sănătate mentală potrivit pentru tratarea copilului dumneavoastră. Veți afla despre mai multe categorii de clinicieni, despre pregătirea și specializarea fiecăruia dintre ei, precum și despre diferențele dintre diverse categorii de specialiști. Aceste informații vă vor ajuta să găsiți tipul de clinici an cel mai potrivit nevoilor copilului și, totodată, vă ajută să vă stabiliți așteptări realiste cu privire la ce servicii furnizează un anumit specialist. De asemenea, capitolul cuprinde și o descriere a diferitelor tipuri de cadre în care copilul poate beneficia de tratament.

Capitolul 8, Psihoterapia și efectele sale secundare, cuprinde o trecere în revistă a fiecărui tip de terapie individuală (cognitiv-comportamentală, dialectic-comportamentală, psihodinamică, interpersonală și psihanalitică), precum și a terapiilor nonindividuale (de grup, familială, grup de abilități de terapie dialectic-comportamentală). Urmează o secțiune de întrebări și răspunsuri care vin în întâmpinare a unor îngrijorări des întâlnite ale părinților, cu privire la psihoterapie. Capitolul se încheie cu o discuție referitoare la efectele secundare care pot apărea pe parcursul tratamentului psihologic.

Capitolul 9, Medicamentele și efectele lor secundare, conține informații despre categoriile de tratamente farmacologice disponibile. Am abordat principiile călăuzitoare implicate în tratamentul medical al copiilor și am răspuns întrebărilor obișnuite care se pot ivi. în acest sens, am folosit termeni psihologiei pentru a explica modul în care medicația poate fi utilă în problemele comportamentale și emoționale.

Capitolul 10, Terapii complementare și alternative și efectele lor secundare, oferă informații despre cinci categorii de tratamente complementare și alternative (TCA): fitoterapii, managementul vitaminelor și al dietei, meditație și relaxare, neurofeedback și terapie de integrare senzorială. TCA sunt utilizate pe scară largă în SUA; acest capitol prezintă principii și informații de bază utile, inclusiv indicații bibliografice și resurse despre TCA, disponibile pe internet.

Capitolul 11, Roluljocului în psihoterapia individuală, de la copilărie la adolescență, analizează modul în care jocul poate fi utilizat în tratamentul psihologic al copiilor și adolescenților. Voi discuta îndeosebi terapia prin joc, o formă de tratament psihologic în care jocul constituie elementul central al schimbării și îmbunătățirii. Acest capitol explică modul în care ajută terapia prin joc, precum și aspectele ei practice.

Capitolul 12, Costurile tratamentului: bani, energie și timp, descrie la ce solicitări puteți fi supus ca părinte atunci când copilul se află în tratament. Am punctat aspecte care trebuie reținute dacă veți avea de-a face cu companii de asigurări sau cu instituții publice.

Anexa, Bibliografie pentru autoajutorare, oferă numeroase resurse care vă pot fi de folos în a vă înțelege mai bine copilul și a-l ajuta. Am întocmit o listă a cărților despre parentaj și autoajutorare despre tulburări specifice, precum și site-uri web cu informații și ajutor. Aceste resurse vor fi utile în sine sau vor suplimenta ajutorul primit din partea unui specialist. Fiind mai bine informat, vă veți putea ajuta mai mult copilul și veți participa mai activ la tratamentul său.

DE CE AM SCRIS ACEASTÃ CARTE

Cartea de față este izvorâtă din experiența mea de 30 de ani ca psihiatru de copii. Am lucrat în clinici, școli, într-un program de tip rezidențial și în cabinete particulare. Activitatea mea în aceste medii mi-a solicitat experiența medicală și pe cea farmacologică, formarea în psihologia dezvoltării copilului și a problemelor de dezvoltare, precum și formarea într-o serie de psihoterapii.

în fiecare mediu, prima persoană care mă contacta în legătură cu problema copilului era de obicei părintele. Părinții au întotdeauna o serie de întrebări. Acestea depind de locul în care se află pe calea ajutării copilului cu probleme comportamentale și emoționale. Dacă se află la începutul acestui drum, întrebările se referă, în general, la identificarea cauzei problemei. Mai departe, părinții vor să afle dacă pot face ceva mai mult, în sensul ajutării copilului, și ce tip anume de ajutor de specialitate este necesar sau disponibil. Cineva care se află în această situație de ceva vreme are întrebări mai ales despre tratamentele de care

pag. 11 – 17