Pământul este o mare școală de iubire. A fi viu este un privilegiu, de aceea trebuie să folosim fiecare moment din viața noastră pentru A IUBI tot mai mult. Tot ceea ce avem de făcut sunt ACTE DE IUBIRE, adică să-L vedem pe Dumnezeu peste tot, în noi și în jurul nostru. Cu cât ne exprimăm mai mult Dumnezeul Interior, iubindu-ne și iubindu-i pe ceilalți, cu atât va străluci mai mult Soarele nostru interior, și va lumina în jurul nostru.

Mulțumiri ... 5
Cuvânt înainte ... 6

Partea I - IUBIREA ... 17

Cap. 1.1. Considerații generale ... 17
Cap. 1.2. Iubirea lui Dumnezeu ... 56
Cap. 1.3. Iubirea de sine ... 67
Cap. 1.4. Iubirea aproapelui ... 90
Cap. 1.5. Compasiunea și recunoștința ... 96
Cap. 1.6. Vindecarea prin iubire - Cazuri ... 105
Cap. 1.7. Rugăciuni, meditații, afirmații pozitive, mantre ... 142

Partea a 2-a - IERTAREA ... 163

Cap. 2.1. Iertarea- considerații generale ... 163
Cap. 2.2. Iertarea de sine ... 188
Cap. 2.3. Iertarea celorlalți ... 197
Cap. 2.4. Iertarea familiei ... 205
Cap. 2.5. Vindecarea prin iertare - cazuri ... 210
Cap. 2.6. Rugăciuni, meditații și afirmații pozitive de iertare ... 225

Concluzii ... 236
Bibliografie ... 242

Partea 1 – lUBIREA

Cap. 1.1. CONSIDERAȚII GENERALE

MOTTO:

„În inima tuturor lucrurilor din Univers este numai Iubirea Divină. Orice altceva decât Iubirea este o Iluzie!”

S-au spus atâtea despre IUBIRE, încât este dificil de spus ceva nou, dar o reamintire (pentru că suntem în această perioadă a REAMINTIRII, conform Jasmuheen), a ceea ce este IUBIREA și OMUL, putem face. Pentru ieșirea din IGNORANȚÃ și conștientizarea a ceea ce suntem noi cu adevărat, adică a miezului ființei noastre. Acolo unde sălășluiesc LUMINA, PUTEREA, ADEVÃRUL și VIAȚA. Adică IUBIREA.

Pentru că IUBIREA este APA VIEȚII. Ea este ca un râu care poate doar să curgă, nu poate fi forțată, nici secată. Pentru că izvorul ei este nesecat și nesfârșit, deoarece „Dumnezeu este Iubire și cel ce rămâne în Iubire, rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne în EI” (Ioan 4,16)

Iubirea fiind Dumnezeu, este Sursa Creației, ea fiind cea care ne hrănește și cea care ne eliberează. Este un izvor nesfârșit, care naște totul, iar apoi trage totul înapoi la sine. Ea este Chipul și Trupul Universului, țesutul conjunctiv al Universului, „substanța” din care suntem alcătuiți, cum frumos spunea vindecătoarea americană Barbara Ann Brennan. Iubirea lui Dumnezeu a știut că ne va fi dor de El când vom pomi în lume ca să o cunoaștem și să o împlinim. De aceea S-a împărțit pe Sine în scântei de Lumină pe care le-a presărat în inima fiecărei Ființe.

Știind că ne va fi teribil de dor de El, de perfecțiunea Lui, Dumnezeu S-a zidit pe Sine în chiar inima creației Sale. De aceea, inima, sub aspectul ei universal, este locul în care locuim împreună cu Dumnezeu.

Iubirea fiind universală și Sursa întregii Creații, o regăsim în toate religiile și tradițiile spirituale. Să cităm câteva spuse despre Iubire:

Iubirea înaltă, de Dumnezeu și de aproapele, este agape, iar iubirea senzuală (dragostea) este eros Mult prea des, oamenii rămân cantonați în eros (dragostea senzuală), dominați de egou și separați de Dumnezeu.

Dar iubirea are cel puțin 8 trepte și anume:

1. Iubirea lui Dumnezeu – Infinită, Necondiționată, Omniprezentă, Omnipotentă, către toată Creația.

2. Iubirea Îngerilor – Necondiționată (Serafimii, Heruvimii, Scaunele, Domniile, Puterile, Stăpânirile, Începătoriile, Arhanghelii, Îngerii).
3. AGAPE – Iubirea Mântuitorului și a Sfinților – Totală, Necondiționată, către toate ființele.

4. Iubirea aproapelui – Include iubirea lui Dumnezeu (sunt interconectate) dăruirea necondiționată, compasiunea, iertarea și acceptarea.

5. Prietenia – o formă a iubirii aproapelui, care nu depinde de atracția fizică sau legături de rudenie.

6. Iubirea filială – între părinți – copii, frați – surori. Este funcție de legăturile de rudenie și energetice.

7. Dragostea (Eros) – între bărbat și femeie, cu atracție fizică, compatibilitate vibrațională, dăruire reciprocă, angajament reciproc, baza familiei și a creației vieții (copii).

8. Pasiunea (Eros inferior) – Este numai dragoste senzuală însoțită de sentimentul de posesiune, control, dominare, gelozie. Nu durează.

Se poate transforma rapid în ură!

Este bine să analizați această posibilă ierarhie a treptelor iubirii și să vedeți unde vă situați. Dacă sunteți pe ultima treaptă, a 8-a, este clar că sunteți dominat de EGOU și sunteți separat de Dumnezeu. Iar această separare de Dumnezeu este produsă de:

Dacă sunteți supărat pe Dumnezeu (parțial sau total), e limpede că veți avea probleme, dezechilibre, boli. Și nu veți fi în pace, sănătoși și fericiți.

Faptul că nu suntem singuri, că suntem toți interconectați în câmp, că tot ceea ce gândim, spunem, facem și simțim, îi influențează pe toți semenii noștri și însăși sănătatea planetei, este un fapt afirmat de toți înțelepții, sfinții și maeștrii acestei lumi. Acest lucru este confirmat și de faptul că cele 3 mari Legi Divine, după care funcționează Universul sunt:

1. Legea Unimii (sau a lui UNU) – Toate sunt UNUL. Toții suntem interconectați.

2. Legea Iubirii – Totul este Iubire și totul izvorăște din Iubire.

3. Legea Rezonanței sau a Atracției – Atragem spre noi oameni, situații, întâmplări de o vibrație
asemănătoare cu cea emisă de noi. Tot ce facem creează un efect, care se întoarce spre cauză (Legea Karmei sau a cauzei și efectului).

Să vorbim puțin despre aceste 3 mari Legi Divine, care asigură funcționarea Universului și a întregii Creații.

1. LEGEA UNIMII

Această lege afirmă că tot ceea ce vine din Dumnezeu este de la Dumnezeu. Orice își are originea în întreg, aparține întregului. La fel cum Dumnezeu nu poate fi divizat, nici o expresie a lui Dumnezeu nu poate fi divizată. Fiecare este Întreg și complet. Nici o expresie a lui Dumnezeu nu are vreo lipsă și toate expresiile lui Dumnezeu sunt BUNE. Fiecare ființă omenească îi aparține lui Dumnezeu și este de la Dumnezeu. Această legătură cu Dumnezeu este scânteia divină sau Esența, care trăiește în fiecare din creaturile lui Dumnezeu și locuiește în fiecare inimă.

Dumnezeu, Esența Creatoare a Tot Ceea Ce Este, nu poate fi descris cu ajutorul cuvintelor și conceptelor. El poate fi experimentat, trăit. Iar această trăire este, în mod esențial, MISTICÃ. Este trăire a pe care au avut-o profeții, sfinții și maeștrii. Ei au experimentat starea de a fi UNA cu Dumnezeu.

Iisus ne-a spus că Împărăția Cerurilor sălășluiește în interiorul nostru. Din păcate, mult prea mulți oameni îl caută pe Dumnezeu în afara noastră. La Dumnezeu trebuie să venim cu mâinile goale, cu smerenie și respect. Când venim astfel, intrăm în templul interior și ne deschidem posibilității de a primi iubirea, grija și îndrumarea lui Dumnezeu. Această Lege a Unimii spune că esența noastră trăiește în Dumnezeu. Este „Calea, Adevărul și Viața”, la care trebuie să ne alimentăm și pe care trebuie să o urmăm.

Nimeni nu ne poate da răspunsurile și nu ne poate purta către adevăr, decât noi înșine. Trebuie să creăm legătura cu esența creatoare din interior, care este în inima noastră. Atunci când îl găsim pe Dumnezeu în interiorul inimii noastre, nu ne vom mai da puterea altora și nici nu vom mai căuta să devenim o autoritate pentru altcineva. Unica autoritate, reală este cea pe care a acceptat-o Iisus. Iar aceasta este autoritatea lui Dumnezeu, care poate fi cunoscut doar în inima fiecărei persoane.

Dat fiind că Dumnezeu este întreg și complet, iar noi suntem din Dumnezeu și de la Dumnezeu, și noi suntem întregi și compleți. Esența lui Dumnezeu se află în noi toți, pentru că toți suntem copiii Lui. Scânteia divină trăiește în inimile noastre. Putem uita că este acolo. Ne putem pierde în viața noastră agitată, plini de griji și de suferință. Însă scânteia divină rămâne in miezul ființei noastre și o putem găsi și îngriji. Și asta printr-o practică spirituală zilnică. Aceasta aduce comuniunea cu Dumnezeu, în tăcerea inimilor noastre. Practica spirituală are grijă de scânteia divină lăuntrică și o ajută să se dezvolte într-o flacără constantă, care își revarsă lumina asupra tuturor locurilor întunecate ale sufletului. Aceasta scoate la lumină greșelile și arde neadevărul. Ne centrează și ne ține conectați la Sursa noastră, astfel încât să putem servi în lume cu compasiune pentru alții și pentru noi înșine. În felul acesta dăm naștere propriei divinități, în timp ce ne aflăm încă în formă umană.

Conștiința unității este starea de conștiință în care intrăm atunci când simțim prezența lui Dumnezeu în interiorul inimii și minții noastre. Putem experimenta această stare ca o căldură sau energie în centrul inimii, și ca pace și liniște în interiorul minții. Trăim în profunzimea deplină a momentului prezent, fără dorința de a ne gândi la trecut sau la viitor. În acest moment știm că suntem perfecți exact așa cum suntem și la fel cum sunt și ceilalți. Totul este perfect, așa cum este.

Pag. 17 – 23