TAIYIN
Arta Modelării Feminine
Cea mai mare parte a acestei cărți descrie experiența mea în Taiyin. Totodată ea este și un îndemn către a ne apropia mai mult de ceea ce înseamnă femeia cu adevărat: naturalețe, frumusețe, înțelepciune. |
30.00 29.40 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Ca femeie, m-am străduit să-mi înțeleg cele mai importante aspecte ale vieții: emoțiile, sexualitatea, relația de cuplu, spiritul matern, iubirea și să le trăiesc în cel mai sănătos mod cu putință, iar această învățătură mi-a fost și îmi este în continuare cel mai prețios ghid. Am convingerea că femeia își poate împlini orice vis! Trebuie doar să creadă în puterea pe care o deține, să devină conștientă și liberă în exprimarea de sine! Carmen Alona Shuilian |
Cuprins:
Cuvânt înainte ... 7 Capitolul 5 - Înțelepciunea ... 165 |
Fragment:
Capitolul 1 Ce este Taiyin Când am aflat prima oară de Taiyin, eram în România. Ca tot ceea ce este YIN, adică subtil, ascuns, nestrălucitor, nu și-a arătat adevărata valoare, dimpotrivă chiar, cel puțin pentru mine atunci, părea ceva care putea să mai aștepte. Ceea ce s-a și întâmplat în următorii câțiva ani. Trăiam la o intensitate prea mare, focul inimii nu mă lăsa să privesc în adâncuri, acolo unde era Taiyin-ul, culorile vieții mă atrăgeau ca un magnet și mă îndemnau să mă bucur de ele, să savurez cu toate simțurile, până la ultimul strop, plăcerea acelei perioade de femeie în plină înflorire. Și nu regret nimic, acum că am înțeles câte ceva despre natura feminină și mă îndrept în continuare spre a trăi în manifestarea complexă a lumii Esența, Realitatea, Adevărul așa cum le văd eu în fiecare etapă din viața mea, în fiecare clipă care trece. Ce este deci Taiyin? Ar trebui mai întâi să ne familiarizăm cu termenul, să înțelegem ce înseamnă și ce semnificație are, mai ales din punct de vedere al conținutului. Termenul Taiyin provine din limba chineză și este format din două cuvinte: TAI, care se traduce prin măreț, suprem, absolut și YIN, care se traduce prin subtil, ascuns, partea care nu este vizibilă; de fapt, în dicționare este găsit ca partea umbrită a versantului, partea însorită fiind atribuită cuvântului antonim, Yang. În limba chineză Taiyin mai înseamnă și lună, astrul considerat a fi Yin, în raport cu soarele, care este Yang. De asemenea, în China luna este simbolul femeii, iar soarele este simbolul bărbatului. Se înțelege ușor că este vorba despre cele două aspecte esențiale din filosofia taoistă, numite Yin și Yang, egale, dar contrarii, care determină ca Omul și întregul Univers să existe și să se manifeste. Din acest motiv, Yin are în contextul dat și sensul de feminin, pe lângă cel care se referă la aspectele subtile ale ființei umane. În concluzie, în traducere liberă, Taiyin înseamnă Supremul Feminin sau Supremul Yin, cu alte cuvinte nivelul cel mai înalt în înțelegerea naturii feminine, dar nu numai atât, nivelul cel mai înalt în înțelegerea aspectelor subtile ale ființei umane. În trecut, Taiyin era cunoscut ca fiind o cale de transformare interioară a femeii, de aceea se folosea mai mult denumirea de Nudan, adică practici interne feminine, despre care o să vorbim pe larg într-un alt capitol. În zilele noastre, femeia este mai puțin orientată către interior, către cunoașterea și exprimarea propriului model; dimpotrivă, este încurajată să imite alte modele, cele care se promovează dintr-un motiv sau altul. Și nu este de mirare că doar puține se împlinesc ca femei, iar unele sunt nefericite, chiar dacă sunt considerate de succes. Astfel, m-am gândit că denumirea „Arta Modelării Feminine” ar fi mai potrivită pentru femeia emancipată a zilelor noastre, care ar trebui să înțeleagă că pentru ea reușita este o artă, indiferent de ceea ce își propune. Sper ca din paginile acestei cărți să se înțeleagă cât mai bine-acest lucru. Cum și unde a apărut Taiyin-ul? Povestea Taiyin-ului este plină de simboluri, este foarte frumoasă, foarte yin, misterioasă și, ca tot ceea ce provine din tradiția străveche a Chinei, are multe nuanțe mitice, cu figuri legendare, maeștri nemuritori, personaje celeste, lucruri care pentru zilele noastre par neverosimile. Se spune că Adevărul este unul singur și este pretutindeni, dar ascuns vederii și înțelegerii omului obișnuit. Apare sub formă de simboluri și semne enigmatice, lăsându-ne pe noi să-i deslușim încet firul aparent încâlcit. În povestea Taiyin-ului este poate greu să vedem acel Adevăr de la început, dar dincolo de simbolism transpare ceea ce este firesc, anume puterea de transformare a omului, impresionanta forță a spiritului uman, care este mai presus de orice și sălășluiește în fiecare dintre noi. Originea învățăturii Taiyin se află în munții Kunlun, care în vremea Împăratului Galben, în urmă cu mai mult de 4.000 de ani, erau considerați paradisul taoismului. Taoismul este filozofia cea mai veche și de bază a culturii chineze, în care își au rădăcinile medicina tradițională, artele marțiale, muzica, pictura, caligrafia, de asemenea toate practicile de cultivare a corpului și învățăturile despre transformarea ființei umane și Cunoașterea Ultimă sau Cunoașterea lui Dao (se citește Tao). Gândirea taoistă are la bază ceea ce azi am numi viziune holistică, conform căreia ființa umană este în legătură cu tot ceea ce o înconjoară, cu natura, cu întregul Univers, și într-un mod firesc îi urmează ritmul. Similar, în cadrul ființei umane există o mulțime de aspecte, fiecare într-o legătură firească cu celelalte, iar conștientizarea naturii acestor legături se numește auto cunoaștere. Taoiștii spun că sursa acestor învățături este o femeie, cunoscută sub numele de Xi Wang Mu sau Regina Mamă a Vestului, care a trăit acum aproximativ 4.000 de ani în Munții Kunlun, „în Vestul Îndepărtat, la marginea cerului și pământului”. În scrierile unui înțelept taoist, Zhuang Zi, se menționează despre ea: „Nimeni nu îi știe începutul, nimeni nu îi știe sfârșitul”. De asemenea, textul se referă la ea ca la o nemuritoare cu puteri supranaturale, care a atins starea de Dao, care creează și distruge, care ordonează viața și moartea, care menține Universul în mișcare, care conferă realizare divină și imortalitate celor ce au o căutare spirituală. Xi Wang Mu este considerată personificarea Yin-ului, este denumită de taoiști Marele Principiu Yin sau TaiYin. Adevărata Cunoaștere are natură Yin, este dincolo de orice învățătură asimilată cu mintea obișnuită, de aceea Regina Mamă a Vestului întruchipează practic Natura, Universul, tot ceea ce omul ar trebui să exploreze și să descopere, pentru a-și defini ființa și împlini existența. Orice copil are o legătură profundă cu mama lui. Ea îl hrănește încă din viața intrauterină, de la ea își extrage esența vitală pentru a crește și evolua de la stadiul de celulă la embrion, apoi făt și în finalul acestei alchimii, prin ruperea cordonului ombilical, o nouă ființă umană vede lumina zilei. Separarea este externă, bebelușul va crește și va avea propriul drum în viață, însă legătura cu mama nu se pierde niciodată. Tot așa, omul are nevoie de mama natură, de permanentul contact cu ea, pentru a nu se rupe de realitate, de adevăr, de origine. Xi Wang Mu este recunoscută de înțelepți ca fiind originea învățăturilor și practicilor taoiste. Este sursa înțelepciunii pe care Împăratul Galben a primit-o prin „Cele Trei Fete” (pe larg în capitolul despre tipologii) și care s-a concretizat în lucrarea de căpătâi pentru Medicina Tradițională Chineză „Huang Di Nei Iing”; adică „Tratatul de medicină al Împăratului Galben”. De asemenea, este inspirația lui Lao Zi în celebra sa creație Dao De ling. Iar pentru noi femeile, Xi Wang Mu reprezintă sursa învățăturii pentru cunoașterea naturii noastre originare (transmisă se pare tot prin Împăratul Galben). Se mai spune despre Xi Wang Mu că a avut mulți discipoli, iar învățătura ei prețioasă era transmisă doar celor care o căutau cu ardoare și, chiar dintre aceia, nu toți reușeau să atingă starea de nemurire. Se spune că ea își transmitea învățătura prin intermediul unui fruct numit „piersica nemuririi”: În grădina palatului în care locuia se afla un copac ce rodea numai o dată la 3.000 de ani o singură piersică. Iar atunci când piersica era coaptă, Xi Wang Mu își invita discipolii, pe cei inițiați deja, dar și pe cei noi, să guste împreună din „piersica nemuririi”. În felul acesta, cei noi erau inițiați în tainele nemuririi, iar cei vechi descopereau noi fațete ale cunoașterii, prin savoarea piersicii, de fiecare dată alta. De-a lungul timpului, Xi Wang Mu a avut mulți discipoli, dar se spune că prin învățăturile ei au reușit să atingă starea de imortalitate numai discipolii-femei și niciun bărbat. Într-adevăr, în cultura chineză a rămas cunoscut faptul că ea a avut o conexiune specială cu femeile în transmiterea practicilor Taiyin. Pentru femeile taoiste ea a fost și este modelul divin, Femeia Supremă, cea care a adus în sufletele lor ideea nemuririi, de aceea Taiyin a rămas o cale destinată realizării femeilor, deși conține anumite practici și principii care se adresează ambelor sexe. Se spune că practicantele de Taiyin erau persoane cu un anumit statut social, aceasta însemnând în acele vremuri trecute un grad de cultură și educație destul de înalt, așadar o astfel de învățătură presupunea o minte deschisă, deja formată în spiritul unei viziuni largi, a unei înțelegeri profunde. Din acest motiv, Taiyin-ul a avut de suferit de-a lungul timpului, în anumite societăți femeilor nefiindu-le permis să se exprime liber în a-și găsi sensul și împlinirea propriei vieți, așa că, la un moment dat, aceste practici au început să dispară. Desigur că Taiyin-ul a supraviețuit, dar în cercuri din ce în ce mai restrânse, cu caracter secret, nu a mai înflorit și faima sa a început să scadă. Cea care are meritul de a fi readus la viață practicile feminine este Sun Bu Er (se citește Sun Pu Ãr), a cărei poveste este impresionantă, însă destul de neclară, cu multe contradicții. Cine vrea să-i înțeleagă cu adevărat calea trebuie să se documenteze nu doar în ceea ce se spune despre viața ei, dar mai ales în ceea ce privește filozofia taoistă; pentru a înțelege este necesar să ai o practică în domeniu, să ai maeștri sau profesori autentici, viziune și capacitatea de „a asculta Vocea Adevărului” sau „a vedea Realitatea” așa cum este ea. Este ceea ce mă străduiesc să realizez prin practica mea și călătoriile de ani de zile în China, așa încât în această carte pe care o dăruiesc femeilor să pot să împărtășesc o experiență reală, un punct de vedere clar, care să inspire, să dea încredere, curaj și forță de exprimare, într-o formulă proprie fiecăreia. Așadar, mă voi referi la poveste, și mai ales la mesajul ei, conform propriei mele viziuni, pe care am dobândit-o până acum și care este în concordanță cu principiile și practica Taiyin. Deși viața lui Sun Bu Er apare în variante diferite, de fiecare dată mesajul este același, de asemenea personajele, perioadele de timp și finalul sunt mereu aceleași. Oricum, dintre cei care relatează despre ea, nimeni nu poate să spună că știe cu exactitate ce și cum s-a întâmplat în acele vremuri. Dintotdeauna oamenii au avut nevoie de povești, ei înșiși le-au creat pentru a le menține și întări credințele, pentru a supraviețui permanentei lupte dintre cele două părți contrarii ale ființei lor, con știința și instinctualitatea. În general, personajele legendare si mitologice nasc păreri si comentarii diferite în ceea ce privește povestea vieții lor, important este însă, așa cum am mai spus, simbolismul, mesajul, principiul universal întruchipat de acel personaj. Sun Bu Er a trăit în secolul al XII-lea, fiind cunoscută, atunci ca și acum, ca provenind dintr-o familie educată, destul de înstărită. Până în jurul vârstei de 50 de ani a trăit o viață normală, de femeie căsătorită și împlinită în viața de familie, alături de soțul ei și cei trei copii. A devenit faimoasă prin faptul că, după această vârstă, viața ei s-a schimbat radical: ea a abandonat lumea in care trăise până atunci și s-a dedicat căutării lui Dao. Ce anume a determinat-o să treacă dintr-o dată de la un mod de a trăi pe care îl iubea (se spune că era foarte devotată soțului și copiilor) la o viață ascetică? Cei mai mulți spun că, la un moment dat, când deja împlinise 51 de ani, un bătrân maestru taoist, Wang Chongyang, alături de care practica de mulți ani și soțul ei, a convins-o să-i urmeze învățăturile despre atingerea stării de Dao. Se spune că bătrânul Wang i-ar fi vorbit noii discipole despre cele trei modalități prin care ea putea să-și înceapă practica, lăsând-o să aleagă ceea ce credea ea că i se potrivește mai bine. |